ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Capitalul uman e mai important si mai de preț decât orice altceva. Se vorbește mult despre capital, în special în contextul economic, dar mai nimic despre capitalul uman, fără de care civilizația nu poate exista. De asemenea, nici societatea, iar Europa și România nu pot avea un viitor. 

Sunt preocupat de situația foarte precară în care se află România privind capitalul uman, prin care se înțelege declinul demografic drastic și foarte periculos al României. Conform datelor statistice emise de ONU, în 2100 România va avea doar 10 milioane de locuitori, populația va fi extrem de îmbătrânită, ceea ce, efectiv vorbind, va însemna că ceasul biologic al românilor va înceta să mai bată. 

Cauzele acestei situații precare și îngrijorătoare sunt multe, în primul rând migrația masivă, avortul și politicile anemice adoptate de România pentru revenirea la normal a situației demografice a țării. 

Ce-i de făcut și ce are asta de a face cu candidatura mea la europarlamentare? Abordez acest subiect pentru că mă preocupă de mai bine de 10 de ani. Am și propus formule specifice pentru renașterea demografică a României tot de 10 ani, dar mereu din afară. Până acum se pare că am fost glasul celui care strigă în pustie. 
După 26 mai, odată ajuns în Parlamentul European cu ajutorul vostru, intenționez să formulez și să propun, din interiorul forurilor competente europene, un plan specific pentru relansarea ceasului biologic al românilor și repopularea țării. Măsurile pe care le voi propune parvin, printre altele, din cele folosite cu succes de către Statele Unite. 

Scurtă analiză. În ultimul veac, România a pierdut poate chiar milioane de oameni, sute de mii dintre bărbații și tineri care posedau capacitatea de a asigura viitorul biologic al țării au murit în cele două războaie mondiale. Comunismul a ucis peste 800.000 dintre părinții și bunicii noștri. Iar migrația masivă de după 1990 a golit țara de aproximativ 4  milioane de români, marea lor majoritate fiind bărbați și femei cu un potențial procreativ vast. 
Dacă înțelegem de ce acești 4 milioane de tineri români au plecat din România, înțelegem ce putem face pentru a asigura stoparea hemoragiei demografice a țării și reîntoarcerea lor în România. Motivul principal a fost lipsa locurilor de muncă. Iar motivul pentru care locurile de muncă în România au dispărut este pentru că acest lucru ne-a fost impus de Uniunea Europeană. 

Aderarea României la Uniunea Europeană a impus, prin condițiile dictate de Uniunea Europeană, închiderea fabricilor din România. Majoritatea dintre ele încă sunt închise, în paragină și au devenit factori poluanți și toxici mediului înconjurător. Închiderea fabricilor a însemnat pierderea locurilor de muncă. Uniunea Europeană nu a făcut nimic pentru înlocuirea locurilor de muncă pierdute ca rezultat al aderării României la Uniunea Europeană. 
E vremea să o facă. Cum? Așa cum au făcut Statele Unite care s-a confruntat cu o problemă similară în anii ‘70. Au fost anii în care fabricile americane au început să se închidă din diferite motive, inclusiv mutarea lor în Lumea a Treia. Închiderea fabricilor americane a condus la sărăcirea și depopularea masivă a unor state, cum ar fi Ohio, Pennsylvania, West Virginia și zonele rurale din Georgia și Carolina de Sud și Carolina de Nord, o zonă geografică cunoscută cu numele de „rust belt”, adică „zona ruginită” a Americii. 

Autoritățile americane, însă, nu au stau cu mâinile în sân când și-au dat seama de impactul economic nefast al acestei realități economice. Începând cu anii ‘80 au lansat programe economice speciale pentru zonele afectate ale Americii. Au lansat programe de finanțare a educației persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă. Au fost investiți miliarde de dolari în capitalul uman al zonelor afectate pentru a susține financiar educația universitară a tinerilor și pregătirea adulților pentru alte profesii și meserii. Americanii au numit acest program un proiect de „human retooling”, adică „re-echiparea profesională a oamenilor”. 

Programele de acest gen sunt continue și încă sunt programe de succes, ceea ce explică de ce America încă este motorul economic al lumii, iar șomajul actual e sub 4%, cu mult mai scăzut decât în Uniunea Europeană. 
Migrația nu este un răspuns sau o alternativă pentru a repopula România. Mi se pare drept, însă, ca Uniunea Europeană sa facă pentru România ceea ce America a făcut pentru așa zisul „rust belt”: investiții masive din fonduri europene pentru a aduce în România profesii și industrii noi, cu o tehnologie de vârf; programe de reprofilare a românilor care și-au pierdut locurile de muncă, urmare a faptului că marile corporații globale își închid fabricile în Romania și ne lasă fără locuri de muncă. O altă alternativă o reprezintă finanțări speciale pentru tinerii migranți români pentru a deschide fabrici și firme în Romania. 

Eu numesc acest lucru o investiție în capitalul uman al României, fără de care viitorul României este incert.
Este, de asemenea, și o perspectivă pe care intenționez să o promovez odată ajuns în Parlamentul European. O perspectivă care, din nefericire, până acum a fost absentă din discursul ori politica partidelor politice din România.