La sfârșitul anului trecut, în 23 noiembrie, Guvernul Cioloș a adoptat o a doua rectificare bugetară din 2016 - prima fusese în luna august. Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice la acea vreme, anunța că este vorba de o rectificare pozitivă, care refl ectă „modul eficient” în care au fost gestionați banii publici, dar și creșterea economică.

Ca să se facă o rectificare pozitivă, adică să se poată face niște cheltuieli noi, suplimentare, neprevăzute inițial, trebuie în primul rând să existe la buget niște sume de bani intrate și ele suplimentar, sau niște sume despre care există certitudinea că vor intra. Mai mult, aceste sume trebuie indicate cu precizie, potrivit Evenimentul Zilei.

În vederea rectificării pozitive de la sfârșitul anului trecut și a justificării cheltuirii unor bani neprevăzuți anterior a fi cheltuiți, tehnocrații au umflat cu 10 miliarde de lei estimările sumelor economisite și de încasat până la sfârsitul anului. Potrivit cifrelor avansate la acea vreme de tehnocrați, veniturile erau prezentate a ajunge, până la sfârșitul anului, la 235,7 miliarde de lei, drept pentru care, guvernanții de atunci puteau face legal cheltuieli suplimentare. Odată instalați în Palatul Victoria, finanțiștii Guvernului Grindeanu au descoperit „țeapa” și au înțeles imediat că dacă nu se mai poate pleca de la 231-235 miliarde de lei venituri în 2016, țintele programului de guvernare vor fi mult mai greu de atins, iar dacă îndeplinirile angajamentelor se vor face printro serie de ajustări bugetare, deficitul pe 2017 ar urca la 4-5% din PIB, fapt mai mult decât grav. Rectificarea din noiembrie 2016 a permis Guvernului Cioloș să facă o serie de cheltuieli, practic să golească visteria, înainte de a pleca de la guvernare. Pe de altă parte, amânarea de către președintele Klaus Iohannis a instalării noului guvern nu a urmărit altceva decât să dea posibilitatea tehnocraților de a cheltui acești bani. Pe scurt, asta avea să descopere și să înțeleagă Guvernul Grindeanu.

Astfel, la rectificarea din 23 noiembrie, tehnocrații au indicat intrarea unor fonduri europene drept sursele de bani suplimentari, în măsură să justifice cheltuielile, suplimentare și ele. Minciună, pentru că nimic din execuția întregului an nu indica asemenea intrări de bani europeni. Suma consemnată ca certă, existentă, de fapt nu exista, și nici nu avea să existe până la sfârșitul anului 2017. Faptul că ea a fost menționată ca certă, și în baza ei s-au făcut cheltuieli care altfel erau imposibil de făcut din punct de vedere legal, înseamnă fără doar și poate ceea ce în Codul Penal se numește „fals în acte publice”. Pe de altă parte, angajarea unor cheltuieli prin metoda rectificării pozitive, știindu-se clar că nu există sursele care să justifice legal măsura înseamnă, din nou, fără doar și poate, ceea ce același Cod Penal numește „abuz în serviciu”.

Pe de altă parte, după rectificare, Guvernul Cioloș ar fi trebuit să facă proiectul de buget pe 2017, mai ales că erau siguri, după cum afirmau, că vor rămâne la Palatul Victoria după alegeri. Nu a existat un asemenea proiect! Lipsa acestuia este o dovadă că tehnocrații au încercat să ascundă falsurile privind veniturile, pe de o parte, pe de alta, foarte important, destinațiile banilor cheltuiți fraudulos. Și veniturile și cheltuielile legate de această rectificare ar fi trebuit să apară într- un asemenea proiect de buget.

Dacă Guvernul Cioloș nu ar fi făcut aceste cheltuieli bazate pe venituri imaginare, false, acești bani ar fi putut fi folosiți de Guvernul Grindeanu în scopuri pe potriva propriei sale viziuni, conform propriului său program de guvernare prezentat electoratului în campania electorală.

Dacă președintele Klaus Iohannis i-a chemat pe premierul Sorin Grindeanu și pe ministrul finanțelor publice Viorel Ștefan, ca să afle care va fi execuția bugetara pe 2017, nu aceeași preocupare îngrijorată a arătato față de Guvernul Lui, atunci când s-au făcut cele doua rectificări pozitive. Mai mult, după „întâlnirea de lucru” de la Cotroceni, din 11 ianuarie, la care au fost convocați premierul Sorin Grindeanu și ministrul finanțelor publice Viorel Ștefan, președintele Klaus Iohannis și-a luat clar mâna de pe Dacian Cioloș. Imediat după întâlnire, a răspuns câtorva întrebări ale presei, cu referire la „problema lipsei de încasări de 10 miliarde de lei pe anul trecut”, precum și cu privirea la „inițiativa Parlamentului, de a ancheta Cabinetul Cioloș pentru această lipsă de fonduri”. Răspunsurile date de președinte pe această temă au fost foarte evazive, dar au apăsat răspunderea pe umerii Guvernului Lui: „este vorba de o sumă care nu s-a realizat, pur și simplu, la încasări, din motive pe care vor trebui să le explice alții, nu eu, cei care au guvernat. Eu sunt convins că cei în cauză vor lămuri aceste chestiuni. Președintele are foarte puține atribuții pe domeniul economiei […] am discutat în repetate rânduri despre aceste lucruri(n.m. despre rectificările bugetare), fără însă să fi solicitat eu detalii legate de execuția bugetară”.

La rândul său și fostul premier, Dacian Cioloș, încearcă să fugă de răspundere, dând de înțeles că rectificările s-au făcut pe baza cifrelor, actelor și susținerilor minstrului de finanțe, Anca Dragu. Este foarte posibil ca, în urma anchetei pe care Comisiile de buget ale Camerei Deputaților și Senatului o va face, Dacian Cioloș să afle o chestie elementară: aceea că răspunderea membrilor guvernului este solidară.

Drept urmare, Liviu Dragnea a solicitat și a obținut prin vot al Parlamentului României încuviințarea efectuării unei anchete comune a Comisiilor de buget ale Camerei Deputaților și Senatului, prin care să fie verificate condițiile în care s-a realizat rectificarea Bugetului de stat, din august și noiembrie 2016, de către Guvernul României din acea perioadă. Termenul de prezentare a raportului a fost stabilit la zece zile de la data încuviințării plenului comun asupra efectuării acestei anchete. În acest sens, toate persoanele implicate în cele două episoade financiare vor fi audiate și li se vor adresa următoarele întrebări:

1 Care este modul în care s-au constituit veniturile potențiale pentru a se putea efectua o rectificare pozitivă?

2 Care sunt instituțiile statului care au făcut previziuni asupra acestor venituri și care a fost nivelul propus al veniturilor de către fiecare instituție în parte?

3 Cât au fost realizate veniturile totale ale Bugetului General Consolidat la data de 31.12.2016.

4 Cât au fost estimate veniturile totale ale Bugetului General Consolidat la momentul construcției bugetului pentru anul 2016?

5 Cât au fost estimate veniturile totale ale BGC la zece august, la prima rectificare?

6 Cât au fost realizate veniturile totale ale BGC la 30 iunie, primul semestru?

7 Cât au fost estimate veniturile totale ale BGC la 23 noiembrie, a doua rectificare?

8 Cât au fost realizate veniturile totale ale BGC la 30 septembrie, după trei trimestre?

9 Cât au fost realizate veniturile totale ale BGC în luna decembrie2016?

10 Care a fost media veniturilor totale ale BGC pe primele unsprezece luni ale anului?

11 Cu cât au fost mai mici veniturile totale ale BGC în decembrie 2016, față de decembrie 2015?

12 Care sunt motivele pentru care nu au fost estimate corect veniturile totale ale BGC la prima și la a doua rectificare?

13 Cât este venitul nerealizat la 31.12.2016, din sume de la Uniunea Europeană 2014 – 2020, comparabil cu venitul din sume de la UE 2014 – 2020 estimat la 23 noiembrie, data celei de-a doua rectificări?

14 Care sunt sumele rămase necheltuite, atât din bugetul propriu cât și din fonduri europene, pe fiecare minister în parte? Raportarea se va face la cheltuielile care ar fi trebuit să fie făcute, conform rectificării din 23 noiembrie.

15 Care sunt investițiile sau programele care au fost bugetate, dar nu au fost realizate, pe fiecare minister în parte?

16 Care sunt motivele nerealizării investițiilor, programelor de către ministere? Se va prezenta o situație pe fiecare investiție-program în parte.

17 Care este suma care a rămas necheltuită la sfârșitul anului 2016, la capitolul cheltuieli de personal?