România nu a făcut niciun progres cu privire la cadrul fiscal, stabilirea salariului minim, implementarea legii privind venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor și guvernanța companiilor de stat, se arată în raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană și analizat de Agerpres.

Pe de altă parte, țara a înregistrat progrese limitate în domeniul colectării taxelor și respectării obligațiilor fiscale, creșterii competențelor în domeniul educației, dialogului social, îngrijirii în ambulatoriu, prioritizării investițiilor publice și achizițiilor publice, se mai precizează în documentul citat.

Potrivit Executivului comunitar, de la debutul semestrului european, în 2011, 59% din toate recomandările specifice de țară adresate României au înregistrat cel puțin "unele progrese", în timp ce 41% au înregistrat progrese "limitate" și chiar "niciun progres".

Pe ansamblu, România a făcut progrese în implementarea recomandările specifice de țară începând din 2013, însă elanul pentru reforme pare să se fi redus în ultimii ani. În mai multe domenii, acțiunile au încetinit și chiar au fost inversate și este nevoie în continuare de eforturi pentru a atinge rezultate tangibile.

În ceea ce privește ajustarea fiscală, Comisia subliniază că România a urmat o consolidare fiscală care i-a permis să își atingă obiectivul pe termen mediu în 2014 și 2015. "Cu toate acestea, începând din 2016 autoritățile au urmat o politica fiscală expansionistă care a dus la o deviere semnificativă față de obiectiv", se arată în documentul Executivului comunitar.

Comisia precizează că progresele pe piața muncii și reforma sistemului de asistență socială au stagnat după 2016.

„Salariul minim continuă să fie stabilit de guvern în mod ad-hoc, dialogul social rămâne ineficient, iar rolul unor instituții importante a fost recent slăbit. Implementarea legii venitului minim de incluziune, adoptată în 2016, a stagnat și acum se așteaptă să intre în vigoare doar în luna aprilie 2019", subliniază raportul CE.

Potrivit acestuia, sistemul de sănătate se confruntă cu numeroase provocări. Progresul reformelor în domenii cheie precum construcția spitalelor regionale a fost întârziat, în timp ce în alte domenii prioritare măsurile luate de autorități par insuficiente. Capacitatea administrativă a Ministerului Sănătății continuă să fie foarte limitată. Trecerea la îngrijirea în ambulatoriu rămâne într-un stadiu incipient, în condițiile în care majoritatea eforturilor sunt concentrate pe îngrijirea spitalicească, explică sursa citată.

Executivul comunitar atrage atenția că modul în care sunt elaborate politicile publice rămâne foarte impredictibil. „Modificările legislative importante și uneori complexe sunt adoptate în continuare fără o consultare adecvată a actorilor importanți, în timp ce studiile de impact deseori lipsesc. Acest lucru a făcut ca, în multe cazuri, să fie nevoie de adoptarea unor modificări legislative adiționale pentru a corecta efectele neintenționate ale ordonanțelor de urgență adoptate din scurt. Declarațiile publice contradictorii cu privire la viitorul reformelor importante contribuie și ele la un climat general de impredictibilitate a procesului de elaborare a politicilor, ceea ce afectează în mod negativ mediul de afaceri" se arată în document.


Capacitatea sistemului de impozitare de a reduce sărăcia și de a corecta disparitățile sociale este limitată în România, arată Comisia Europeană în raportul de țară referitor la România, publicat miercuri.

„Inegalitățile în privința veniturilor rămân printre cele mai ridicate din UE, o treime din români se confruntă cu risc de sărăcie - cel mai ridicat procent din UE. Nivelul relativ scăzut al veniturilor din taxe limitează capacitatea României de a rezolva aceste probleme fie prin redistribuire fie prin finanțarea bunurilor și serviciilor publice. În plus, structura taxelor depinde substanțial de taxele de consum, care nu au sau au un impact redistributiv foarte redus", se arată în raport.

Potrivit sursei citate, în România, taxarea muncii este una dintre cel mai puțin progresive din Europa, măsurată ca diferență între povara fiscală relativă pentru cei cu venituri mici și cei cu venituri mari. Acest fapt explică, parțial, impactul redistributiv limitat al taxelor și sistemului de beneficii, se menționează în documentul citat.

„Structura fiscală se caracterizează printr-un nivel scăzut al veniturilor, cu o dependență ridicată de taxele de consum. Procentul de taxe în PIB s-a situat la 24,9% în 2017, cea mai scăzută valoare din 1996. Aceasta reprezintă al doilea cel mai redus nivel din UE - mult sub media UE de 39,2%", se arată în raport.

Pe de altă parte, procesul de conformare voluntară rămâne scăzut, având în vedere golul de venituri din TVA, definit drept diferența dintre TVA datorată și TVA colectată. Aceasta reprezintă o pierdere de venituri generată de evaziune, fraudă, insolvențe, falimente, erori administrative sau optimizări fiscale legale. Comisia Europeană amintește, în context, faptul că "golul" de venituri din TVA în România a fost cel mai semnificativ din UE, în 2016, reprezentând 36% din TVA datorată, comparativ cu un procent de 12% cât reprezenta media UE.

Printre provocările la adresa respectării obligațiilor fiscale se află și economia subterană (shadow economy). În România, economia nefiscalizată este estimată la 22% din totalul economiei (prognoza din 2014 pe baza metodologiei OECD), cea mai mare componentă fiind forța de muncă neînregistrată. INS estima economia din umbră la aproximativ 21% din PIB în 2017, susține CE.

De asemenea, munca la negru în România este la un nivel ridicat, ajungând la o cincime din forța de muncă și un sfert din valoarea adăugată brută în sectorul privat (conform unui raport publicat în 2018 de Comisia Europeană).

„Deși s-au extins măsurile coercitive, numărul total de cazuri descoperite de Inspecția Muncii este încă scăzut. Totuși, coordonarea între inspecția muncii și autoritățile fiscale se îmbunătățește. Măsurile preventive nu arată rezultate mulțumitoare și ar putea beneficia de pe urma unei colaborări mai solide cu partenerii sociali", se arată în raport.

Pe de altă parte, Comisia Europeană arată că evaziunea fiscală este facilitată de utilizarea ridicată a plăților în numerar, în România, citând, în acest context, datele Băncii naționale a României, potrivit cărora plățile în numerar sunt de patru ori mai mari decât cele electronice. Doar 77% din totalul cardurilor bancare sunt active, în contextul nivelului relativ scăzut de educație financiară, menționează sursa citată.

„Doar 58% din adulții români au un cont bancar, comparativ cu 94% în economiile dezvoltate și 63% în țările în curs de dezvoltare. Aproximativ o treime din pensionari își primesc drepturile în numerar. Toate acestea facilitează extinderea economiei din umbră și a evaziunii fiscale", se mai arată în raportul de țară.
 
Comisia Europeană (CE) a publicat miercuri cele 28 de rapoarte de țară din analiza "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea priorităților economice și sociale".
 
Mai multe