ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Potrivit unui proiect de lege susținut de 23 de parlamentari PNL, străinii pot cumpăra terenuri agricole în România doar dacă îndeplinesc o serie de condiții, cum ar fi să le păstreze destinția, să aibă un procent mare de angajați români sau să nu aibă activități cu companii offshore.

 Străinii vor putea cumpăra terenuri agricole în România doar dacă le folosesc pentru culturi agricole în maximum șase luni de la cumpărare și le păstrează destinația, nu au datorii la fisc nicăieri, sunt în asociații cu capital românesc de minimum 30%, au angajați români în proporție de 60% în management și 90% forță de muncă, nu au activități cu companii offshore și prezintă garanții că protejează mediul și respectă legislația, se arată în proiectului de lege.

"Prin prezentul proiect de lege propun introducerea unui filtru pentru achiziția de terenuri agricole în România, reprezentat de o serie de condiții care trebuie îndeplinite de cumpărător. Fără a împiedica dreptul unui cetățean european de a cumpăra suprafețe agricole, criteriile impuse ar garanta protejarea mediului, egalitatea de șanse între agricultorii autohtoni și cei europeni, precum și respectarea obligațiilor fiscale către statul român", a spus deputatul PNL Daniel Gheorghe, în expunerea de motive, conform Mediafax.

Gheorghe afirmă că aderarea la Uniunea Europeană a presupus și liberalizarea vânzării terenurilor agricole, lucru care "a produs și efecte adverse nedorite de legiuitor", adică s-a "pierdut din vedere protejarea fermierului român".

 De asemenea, legiuitorul consideră că prin acest proiect de lege se previne eludarea legislației în vigoare și interesului cetățenilor români, însă se respectă și legislația europeană, adică drepturile cetățenilor europeni de a cummpăra terenuri agricole în România nu sunt încălcate.

Proiectul, aflat în dezbatere publică pe site-ul Senatului, este susținut de 23 de parlamentari PNL și doi independenți. Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților este for decizional.