24 de persoane au semnat, pe 12 octombrie la Cluj Napoca, o „Declarație româno-maghiară în anul Centenarului”, în care se militează, printre altele, pentru „autonomia culturală și teritorială” a minorităților, în special cea maghiară, din România.

În textul declarației se arată că singurul scop al autonomiei culturale și teritoriale „sunt dezideratele unei mai bune organizări și servesc deci tuturor”, iar cei care confundă autonomia cu independența sunt acuzați de neînțelegere și manipulare.

Laboratorul ImunoMedica


Printre semnatarii scrisorii se găsesc: Cristian Pârvulescu, președintele Asociației Pro-Democrația, un critic acerb al Bisericii Ortodoxe Române, Mircea Toma, președintele Asociației ActiveWatch, care a militat de-a lungul timpului împotriva statului român și pentru comunitatea LGBT, pentru eliminarea orei de religie din școală, jurnalistul Sabin Gherman (găzduit de publicația Newsweek România), un vechi susținător al independenței Transilvaniei, profesorul ieșean Liviu Antonesei, revoluționarul timișorean Florian Mihalcea, jurnalista greco-catolică Ramona Băluțescu, o fostă apropiată a răposatului Mitropolit al Banatului Nicolae Corneanu, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii „Transilvania”, Cristian Sandache - istoric, fost deputat PSD, activistul secularist Gabriel Andreescu sau Radu Răileanu, coleg cu Mircea Toma la Activewatch.

De pe lista semnatarilor nu putea lipsi fostul pastor reformat Tokeș Laszlo.

Iată textul declarației:
 
Multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 și continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînțelegerea în relațiile dintre cele două comunități. Având în vedere simbolismul momentului, adversitățile au potențialul de a învenina atmosfera interetnică,pe timp de generații. Este motivul pentru care noi, semnatarii, am inițiat și susținem următoarea declarație.

Transilvania a fost și poate să devină un spațiu de complementaritate și poate să devină un model de pluralism cultural și religios. Promovarea identităților și tradițiilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul și al românilor, și al maghiarilor. Condițiile securității ambelor comunități naționale sunt frontierele stabile și respectarea drepturilor minorităților.

Nu există niciun element care să opună, astăzi, interesele românilor și maghiarilor. Aspirațiile maghiarilor la autonomie culturală și teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări și servesc deci tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie și independență reflectă uneori neînțelegere, alteori intenția rea a manipulării.

Nu există nimic care să opună, astăzi, interesele României și Ungariei. Conducerile de stat actuale pot sau nu să corespundă idealurilor societăților noastre; pot face ce trebuie sau pot greși și în privința problematicii interetnice. Criticile la adresa lor, venind din interiorul sau din afara țării, nu au de ce să afecteze raporturile pe termen lung dintre cele două popoare. Conducerile sunt oricum schimbătoare, căci venirea și plecarea lor de la putere, la un moment dat, rezultă din chiar natura sistemelor democratice în care trăim.

Maghiarii din această țară sunt cetățeni ai statului român având drepturi egale și inalienabile de a propune modelele de reconstrucție a statului-patrie comun. Distanța luată de ei față de celebrarea Centenarului aduce la lumină o temă fundamentală pentru istoria celor 100 de ani: ce a însemnat veacul care a trecut din perspectiva comunității maghiare? Vorbind în numele ei, liderii politici au semnalat repetat ceea ce cvasitotalitatea maghiarilor percep drept „100 de ani de neîmpliniri”. Or, este firesc să facem din acest an unul de bilanț și să întâmpinăm dezideratele neîmplinite ale minorității, acestea necontravenind intereselor generale, permițându-i să se simtă confortabil în România, deci în propria ei țară.

Centenarul Unirii Transilvaniei cu România oferă românilor și maghiarilor ocazia de a resuscita idealul promis în anul 1918: să fim o patrie a românilor, maghiarilor și a celorlalte minorități constitutive ale unui stat devotat împlinirii aspirațiilor fiecărei comunități. Este un obiectiv care nu poate fi realizat peste noapte. Dar putem transforma acest ideal într-un proiect de țară al anilor ce vin. Apelăm la compatrioții noștri și la autoritățile publice să onoreze Centenarul refuzând incitarea naționalistă și conflictul, favorizând construcția și speranțele.

Semnatarii declarației sunt Gabriel Andreescu, Tőkés László,  Lucian Nastasă-Kovacs, Szilágyi Zsolt, Marius Tabacu,. Bodó Barna, Cristian Sandache, Toró T. Tibor, Radu Raileanu, Bakk Miklós, Sabin Gherman, Dávid László, Ramona Băluțescu, Liviu Antonesei, Eckstein Kovács Péter, Florian Mihalcea, Kolumbán Gábor, Mircea Toma, Molnár Gusztáv, Ovidiu Pecican, Szilágyi Ferenc, Cristian Pîrvulescu, Kincses Előd.