ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ȋn luna februarie a acestui an, când propunerea legislativă de revizuire a Constituției era pasată de la Senat spre Camera Deputaților, 46 de parlamentari PSD s-au raliat în jurul unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea legii referendumului.

Conform Legii 3/2000, în cazul în care Parlamentul aprobă desfășurarea unui referendum privind revizuirea Constituției, obiectul și data acestuia se stabilesc prin lege. Astfel, pentru revizuirea Constituției din octombrie 2003 (care, după validarea rezultatului referendumului național, a devenit Legea nr.429/2003), a fost emisă legea 375/2003.  

Parlamentarii PSD, în frunte cu senatorul Șerban Nicolae, au motivat că, de această dată, „pentru asigurarea unor proceduri clare aplicabile tuturor inițiativelor de revizuire a Constituției” și „pentru organizarea și desfășurarea oricărui referendum național ce ar putea fi inițiat, începând cu referendumul ce trebuie organizat cu privire la inițiativa cetățenească ce se află pe rolul Parlamentului”, e mai bine să se modifice legea referendumului, cu totul.
 
Ȋn forma sa inițială, proiectul lor de lege semăna cu legea 375/2003.

Proiectul de lege 

 Legea 375/2003


La 16 mai a.c., Comisia pentru Constituționalitate și Comisia Juridică din Senat au decis să supună „spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, raportul comun de admitere al propunerii legislative, fără amendamente”.

Dar, câteva zile mai târziu, senatorul PSD Mihai Fifor a propus în plen ca proiectul să fie retrimis la comisii, pentru că „sunt acolo câteva detalii de ordin tehnic, care trebuie reglate”. Plenul a aprobat. Și așa au apărut amendamentele din partea Comisiei pentru Constituționalitate și Comisiei Juridice din Senat. 
 

Al doilea amendament adus proiectului de lege („Guvernul stabilește, prin hotărâre, data referendumului, și aduce la cunoștință publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, această dată”) a fost declarat neconstituțional de către CCR, săptămâna trecută.
 
Curtea a apreciat că „este întemeiată critica referitoare la faptul că, prin art.6 alin.(5) fraza a doua din legea de modificare a Legii nr.3/2000, data organizării referendumului pentru revizuirea Constituției ar urma să fie stabilită de Guvern, fiind nesocotite, astfel, competențele constituționale conferite Parlamentului, prin art.151, în ceea ce privește dreptul de a declanșa un referendum național.” 

Ȋn urmă cu cinci ani, în Decizia nr.736/2012, CCR preciza că „referendumul național reprezintă, în conformitate cu dispozițiile art.2 din Constituție, una dintre formele de exprimare a voinței suverane a poporului român. Importanța pe care legiuitorul constituant a acordat-o acestui instrument al democrației directe se reflectă și în dispozițiile art.73 alin.(3) lit.d) din Constituție, potrivit cărora organizarea și desfășurarea referendumului se stabilesc prin lege organică. De altfel, și Codul bunelor practici în materie de referendum recomandă, în art.II pct.2 lit.a), ca, în afară de regulile privitoare la aspectele tehnice și de detaliu, care pot fi reglementate prin acte ale executivului, regulile în materie referendară să aibă cel puțin rang de lege.” 

Senatorul PSD Ionuț Sibinescu, președintele Comisiei pentru Constiționalitate, e de profesie economist. Dar Robert Cazanciuc*, președintele Comisiei Juridice din Senat, este jurist. Are un Master de Securitate judiciară și a participat la cursuri de formare și vizite de studiu în Franța, Germania și SUA. Mai mult, a fost chiar ministrul Justiției! Să nu fi știut Cazanciuc că acest mic amendament aruncă legea în neconstituționalitate? Ȋn ambele variante ale răspunsului, e grav. 

Comisiile juridice au adus amendamente neconstituționale

La 20 iunie, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului și adoptat, cu 79 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”.

Trimis la Camera Deputaților, el a intrat în Comisia Juridică, unde i-au fost aduse... noi amendamente.   
 
 
Amendamentul de la punctul 4 - „Proiectul legii constituționale (...) se trimite în termen de două zile Curții Constituționale, care procedează potrivit legii” – este a doua neconstituționalitate taxată de CCR. 

„Curtea a constatat, în ce privește dispozițiile articolului unic pct.2 [cu referire la sintagma „în termen de două zile” cuprinsă în art.6 alin.(3) din Legea nr.3/2000], că stabilirea unui termen de două zile în care Parlamentul să trimită Curții Constituționale proiectul legii de revizuire în vederea exercitării din oficiu a controlului de constituționalitate, termen care se deduce din termenul de cinci zile de la data adoptării proiectului de lege de revizuire  a Constituției, nu își găsește nicio justificare în procedura urgentă ce caracterizează acest tip de control. În economia controlului de constituționalitate exercitat în acest caz din oficiu de instanța constituțională, prezintă importanță utilizarea eficientă a întregului interval de cinci zile pe care Legea nr.47/1992 îl oferă Curții Constituționale în acest scop, instituirea termenului de două zile fiind contrară prevederilor art.1 alin.(5) și art.146 lit.a) teza a doua din Constituție”, se arată în comunicatul emis de CCR la 3 octombrie a.c.. 

Ambele Comisii Juridice, și cea din Senat, și cea din Camera Deputaților, preocupate doar să aducă „îmbunătățiri” proiectului de lege, au trecut cu vederea un paragraf ce nu-și avea rostul în text: „Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea referendumului național privind revizuirea Constituției se suportă din bugetul de stat”.

Este a treia neconstituționalitate constatată de CCR. „Prevederea (...) se regăsește deja în același act normativ, fiind inclusă, de fapt, în art.61 din Legea nr.3/2000, potrivit căruia cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea referendumului se suportă din bugetul de stat, pentru referendumul național, astfel că este redundantă referirea expresă la referendumul pentru revizuirea Constituției, care este, de asemenea, un referendum național. Or, în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 61 din 7 februarie 2017), s-a statuat că existența unor paralelisme legislative conduce la încălcarea art.1 alin.(5) din Constituția României în componenta sa privind calitatea legii”, se precizează în comunicatul CCR.

Șchiopătând neconstituțional din toate paragrafele, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a Camerei Deputaților la 5 septembrie. Apoi, urmând „modus operandi” din Senat, a fost retras și retrimis la Comisia Juridică, unde s-a operat o singură modificare: a apărut punctul 3, care prevede că „La articolul 15 alineatul (1), litera a) (n.r. – din Legea 3/2000) se abrogă.” Articolul cu pricina prevede că „obiectul și data referendumului național se stabilesc prin lege, în cazul referendumului privind revizuirea Constituției, cu respectarea art. 147 alin. (3) din Constituție”. Abrogarea acestui articol intră sub incidența primei neconstituționalități sesizată de CCR. 

Ȋn aceeași zi, legea a fost votată de Camera Deputaților, cu 191 de voturi „pentru”, 72 „contra” și 9 abțineri. 

E PSD-ul chiar atât de nepriceput pe cât vrea să pară?
 
O săptămână mai târziu, 38 de senatori (25 din PNL și 13 din USR) au formulat o sesizare de neconstituționalitate cu privire la lege. Iar la 3 octombrie, CCR, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate.
 
A fost o salvare in extremis a referendumului pentru familie. Pentru că dacă el s-ar fi desfășurat având drept cadru legal această lege (pe care CCR a declarat-o deja neconstituțională) lucrurile puteau fi definitiv compromise. Să ne imaginăm că legea, cu toate aceste lipsuri ale ei, ar fi fost promulgată, referendumul era organizat iar, la validarea rezultatului, cineva ar fi ridicat obiecții de neconstituționalitate.
 
E PSD-ul chiar atât de nepriceput pe cât vrea să pară? Mai întâi, la sfârșitul anului trecut, înainte de votul în plen, senatorii PSD Șerban Nicolae și Ionuț Sibinescu au recomandat Biroului Permanent să transmiterea propunerea legislativă cu referendumul pentru familie la Camera Deputaților, pentru că aceea ar trebui să fie prima cameră sesizată. Dar, după ce au modificat în acest sens și Regulamentul Senatului, CCR a precizat, în Decizia din 21 iunie 2017, că „în prezent, singura procedură parlamentară care a păstrat bicameralismul perfect, caracterizat prin înzestrarea cu același rol a Camerelor în cadrul procesului legislativ, este procedura de revizuire a Constituției. (...) Ȋn privința inițiativei de revizuire a Constituției, legiuitorul constituant a păstrat procedura parlamentară aplicabilă acesteia încă din anul 1991. (...) Această procedură nu presupunea stabilirea unei prime Camere sesizate și a uneia care decidea, consecutiv pronunțării primeia, în mod definitiv, sesizarea Camerelor fiind lăsată la libera apreciere a inițiatorului.” 
 
Așadar, pasarea propunerii legislative de la Senat la Camera Deputaților a fost inutilă și a însemnat doar risipă de timp. Apoi, s-a găsit artificiul cu proiectul de lege care modifică legea referendumului. Declarativ, el ar fi trebuit să accelereze procedurile pentru organizarea referendumului. Dar legea inițiată de senatorul PSD Șerban Nicolae, membru al Comisiei Juridice din Senat, este neconstituțională, a decis CCR. 

Acum, aflată pe ultima sută de metri la Senat, după ce a fost adoptată de Camera Deputaților, propunerea legislativă privind referendumul pentru familie e blocată, din luna iunie, în Comisia Juridică și Comisia pentru Constituționalitate din Senat. Comisii conduse de pesediștii Robert Cazanciuc și Ionuț Sibineanu. PSD așteaptă redactarea deciziei CCR, pentru a putea relua procesul legislativ pentru proiectul care modifică Legea 3/2000.
 
Dar nu e „necesară modificarea Legii 3/2000 pentru a se realiza un referendum național, deoarece există prevederi clare și eficiente în legislația actuală”, spune senatoarea PNL Iulia Scântei.  

Dacă și-ar dori, PSD ar putea trece rapid prin Parlament un alt proiect de lege care să stabilească detaliile tehnice ale referendumului. Și ar putea vota în plenul Senatului și propunerea legislativă pentru revizuirea Constituției. Ba chiar, dacă și-ar dori cu adevărat, PSD ar putea debloca din Comisia Juridică a Camerei Deputaților și proiectul de lege privind parteneriatul civil, care zace acolo din iarna trecută, uitat până și de Remus Cernea. 

* Ȋn iunie 2015, senatorul PSD Robert Cazanciuc, astăzi președinte al Comisiei Juridice din Senat, pe atunci ministru al Justiței, declara că „ne punem problema să dezbatem o lege care să permită căsătoria persoanelor de același sex”.