Oroarea din Caracal este cauzată de:

PSD și modificările legislative prin care au încurajat infractorii (CTP, Liviu Avram etc.);

Mai vechiul refren cu corupția ucide, la care se adaugă incompetența cauzată de nepotism (deși nu a deranjat cu nimic mafia locală în cazul Sorinei);

Decizia CCR care face ca SRI să nu mai colaboreze cu procuratura (Dogioiu, procurori);

Existența SIIJ și frica de a nu fi acuzați de abuz (Dogioiu, CTP, G4media, etc.) -

Ultima nu este spusă direct, ci e o implicație. Dar oriunde veți vedea afirmat că procurorul de caz și autoritățile s-a temut să nu facă un abuz și au respectat „buchea legii” atunci când nu au dat buzna în casa suspectului, cam aici se bate - în ideea că de vină este preocuparea autorităților de a nu fi acuzate că fac abuzuri și încalcă drepturi civile.

Ce rezultă de aici?

Că PSD e de vină, normal. Că CCR ar trebui să redea drepturile SRI de a ne supraveghea pe toți și de a face parte din anchete și procese; că SIIJ trebuie desființată și echipele de sereiști și procurori să facă orice abuz oricând că doar așa se poate proteja cetățeanul.

Hai să desființăm Pesedeul. Dați toate drepturile sereiului. Deveniți miliții cu drepturi nelimitate, Gestapouri kaghebiste intangibile și discreționare. Credeți, oare, că cetățeanul obișnuit va fi mai protejat? Evident, nu. Pentru simplul motiv că nu protecția este miza, ci controlul și puterea.

Ce este descurajant este că, deși, la bază, indignarea opiniei publice este absolut normală și sănătoasă și că de data asta, intuitiv, prima percepție este și cea mai apropiată de adevăr, fiind acuzată nu „corupția”, ci „nepăsarea” autorităților, este că acest sistem de propagandă și angrenajul de putere pe care-l deservește are o capacitate proteică de a întoarce în avantajul său situația și de a pretinde, astfel, mai multe puteri, mai mare buget, mai puține drepturi civile...