Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii, sprijină cu o finanțare de 30.000 de lei apariția unei reviste care promovează homosexualitatea, ideologia gender și cultura queer, publicație distribuită în orașe precum București, Cluj sau Timișoara.

Este vorba despre revista Cutra, publicație online, dar care apare și în format print, fiind distribuită în mai multe orașe din țară.

Din prezentarea disponibilă pe site-ul publicației, aflăm că revista Cutra este „queer și antifascistă, fiind destinată sufletelor feministe care nu se tem de libertatea sexuală”. Pe site-ul revistei se precizează că este un proiect co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).

Cum valoarea finanțării nu este disponibilă pe site-ul revistei, am transmis AFCN o solicitare de presă privind detalii referitoare la acest proiect.

„Valoarea finanțării acordate de AFCN pentru revista Cutra este de 30.000 lei. Cofinanțarea asigurată de beneficiar este în valoare de 5.757,48 lei. Beneficiarul finanțării este Fundația pentru Harm Reduction”, se precizează în răspunsul transmis de AFCN pentru ActiveNews.

AFCN și accesul publicului la cultură

Considerăm că, în acest caz, nu neapărat valoarea finanțării este importantă, ci faptul că o instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii girează, prin această finanțare, valoarea culturală a publicației respective. 

Căci, așa cum se precizează pe site-ul oficial, misiunea Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) este „să finanțeze proiecte ce susțin creația contemporană românească și valorizarea patrimoniului, ce contribuie la buna înțelegere a fenomenelor artistice precum și la accesul cât mai larg al publicului la cultură”.

Spre exemplificare, am ales, aleatoriu, câteva fragmente din articolele promovate de revistă.

Sarcina ca gestație și avantajul unui uter artificial

„Un uter artificial ar putea, în timp, deveni mai ieftin și mai sigur decât gestația naturală. Asta înseamnă că o femeie care alege să gesteze ea însăși, în loc să folosească tehnologia, ar putea deveni ceva anacronic, de arătat cu degetul – presupunând că opțiunea ar mai exista. Odată ce nu s-ar mai face cercetare pentru a preveni bolile aparatului reproductiv, pe motiv că poate fi înlocuit cu succes de serviciile unui aparat, următorul pas ar fi sterilizările de rutină, ca măsură de prevenție a bolilor aparatului reproductiv. Ca o consecință directă, accesul la uterul artificial ar putea fi restricționat în scopuri eugenice. (...) Dacă e să emancipăm femeile cu adevărat, nu e suficient să le scăpăm de gestație. Trebuie, de asemenea, să reorganizăm creșterea copiilor în feluri în care munca productivă și cea reproductivă se pot combina cu succes. Lucru imposibil, însă, în capitalism, care dă prioritate facerii de profit asupra facerii de oameni”. (Oana Uiorean, "Monopol, ouă și femei: ce s-ar întâmpla cu uterul artificial sub capitalism?”)

„Am întâlnit persoane care spuneau că ei „doar f...”, că ei nu pun mâna pe penisul altcuiva, persoane care nu arătau nici cel mai mic indiciu de satisfacție în momentul orgasmului, persoane care nu scoteau niciun sunet în timpul sexului, care voiau ca lumina să fie stinsă, televizorul să fie dat la maxim – parcă să uite unde sunt și ce fac.Poate ca am avut nevoie de prea multe experiențe similare pentru a-mi da seama că ceva nu era ok. Bărbați din diferite orașe, de diferite vârste, foarte mulți aveau același comportament. Deja începeam să văd un pattern, o teorie începea să-mi încolțească în minte, lucrurile se clarificau și am ajuns la o concluzie: comunitatea gay din România este puternic traumatizată, îmbâcsită de homofobie internalizată, puțini știm să facem sex într-un mod sănătos și nimeni nu vorbește despre asta.”  (Oliver Pope, „Între plăcere și homofobia internalizată: sexul gay în România”).

•„În ceea ce privește conceptul de gen, el nu există în sine, ci este creat de societate folosind un model binar al sexului ca matriță pentru a șablona două seturi de comportamente, bazat pe nimic altceva în afară de organele genitale de care dispunem. O clasificare rigidă, ermetică, ce îți dictează întreaga existență. Fată/băiat, femeie/bărbat sunt unele dintre cele mai uzuale cuvinte ale vocabularului și printre primele care se învață în studiul unei noi limbi, însă intenția reducerii întregii existențe a unei persoane la un singur cuvânt este extrem de limitantă. E fetiță sau băiețel? Vopsim camera în albastru sau în roz? Vrei mașină sau păpușă?”, (Oliver Pope, „Non-ce? Cronica unui vieți non-binare într-o lume binară”).

Revista este disponibilă online,dar și în anumite locații din București, Cluj, Timișoara sau Iași. 

ActiveNews a mai scris și despre alte finanțări AFCN pentru promovarea homosexualității, cum ar fi festivalul de film Super, pentru adolescenți.