ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Sunt unii naivi care cred că linia vieţii ar fi imprimată în palmă. Ȋnsă nimic nu-ţi poate dezvălui, cu precizie matematică, linia vieţii unui om, precum înșiruirea declaraţiilor sale de avere. Acele documente, completate pe proprie răspundere, scot la iveală slăbiciunile și puterea. Patimile și păcatele lui. Iar atunci când declaraţiile de avere sunt ale președintelui ţării, documentele îţi vorbesc și despre destinul unei naţii.

Cele șase case levitează deasupra solului pe care au fost construite

Despre averea lui Klaus Iohannis se vorbește mult, în ultimele zile. Că nu și-a declarat chiriile încasate, că a dobândit o casă în baza unui act falsificat de un secretar de la primărie. Declaraţiile de avere ale lui Klaus Iohannis, din 2008 și până astăzi, sunt publice, pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate. 

Oricine poate să le consulte și să observe, de pildă, că președintele ţării nu a deţinut vreun autoturism, deși el n-a fost niciodată un simplu pieton. Sau că nu are bijuterii a căror valoare însumată depășește 5000 de euro, deși soţia sa și-a afișat, în nenumărate ocazii, podoabele din aur. Sau că nu deţine vreun teren, semn că, învingând legile gravitaţiei, cele șase imobile ale fostului profesor de fizică levitează deasupra pământului, suspendate între adevăr și ficţiune.    

Iohannis nu are, conform declaraţiilor sale de avere, nici datorii la bănci, nici altfel de împrumuturi și niciun vreun bun înstrăinat. Are însă, rămasă în arhiva publică a Agenţiei Naţionale de Integritate, o mare problemă: dovada evidentă a unor falsuri în declaraţii. Infracţiune comisă în formă continuată, în perioada 2009-2011.

August 2009, startul spre vârful puterii

Ȋn august 2009, lui Klaus Iohannis i s-a propus, pentru prima oară, funcţia de premier al României. Cinci ani mai târziu, chiar el avea să mărturisească public, că acesta, și nu altul, a fost momentul startului său spre vârful puterii. Ȋntr-o conferinţă de presă a PNL din februarie 2014, un jurnallist l-a întrebat pe Iohannis: „Care a fost primul moment când vi s-a propus să veniți la București și pentru ce post?”, iar el a răspuns: „În august 2009, pentru funcția de prim ministru”.

Ȋn aceeași perioadă, Iohannis ar fi avut și o întâlnire cu Dan Voiculescu, la sediul Grivco, după cum susţine Codruţ Sereş, fost ministru al Economiei și om de casă al lui Voiculescu. „Eu m-am întâlnit cu domnul Iohannis când a intrat la Grivco, în hol. Nu înţeleg de ce trebuie să ne ascundem după nişte lucruri şi acum să spunem că nu ştim unde este Grivco”, declara Şereş în septembrie 2014, precizând și că Mircea Geoană și Crin Antonescu au negociat cu Voiculescu, pentru ca Iohannis să fie desemnat premier.

La 17 august 2009, Iohannis începe să-și facă curat prin declaraţiile de avere. Potrivit art. 41, alin (1) din legea nr. 144/2007, aflată în vigoare la acea dată, „declaraţiile de avere și interese reprezintă acte personale și irevocabile, putând fi rectificate numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.” Persoanele prevăzute de lege au obligaţia să depună sau să actualizeze declaraţiile de avere și de interese anual, cel mai târziu la data de 31 mai, pentru anul fiscal anterior.

Astfel, la 1 iunie 2009, Klaus Werner Iohannis depusese declaraţia de avere pentru anul fiscal 2008, asumându-și răspunderea „potrivit legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menţionate” și susţinând că are în conturile deschise la BCR Sibiu  – 19.060 euro (cont curent, deschis în 2003), 4.062 USD (cont curent, deschis în 1990) și, respectiv, 50.000 RON (cont curent, deschis în 1999). Ȋn același document din 1 iunie 2009, Iohannis nu declară, la capitolul venituri, salariul de profesor al soţiei sale și susţine că sumele încasate în 2008 din chirii sunt de 9.712 RON x 2 (str. Someșului nr. 13) și, respectiv, 8.139 RON x 2 (Str. Nicolae Bălcescu, nr. 29).  Adică, un total de 35.702 RON.

Prima îndepărtare a petelor din declaraţiile de avere

47 de zile mai târziu, la 17 august 2009, Iohannis revine asupra acestei declaraţii, deși art. 11 din legea nr. 144/2007 prevede clar condiţiile în care puteau fi făcute rectificările: „dacă în termen de 10 zile de la primirea declaraţiei, persoanele desemnate potrivit prevederilor art. 9 (în cazul primarilor, o persoană desemnată de secretarul primăriei) sau persoana care semnează declaraţia sesizează deficienţe în completarea acesteia vor recomanda, în scris, persoanei în cauză rectificarea declaraţiei, în termen de cel mult 20 de zile. Declaraţia rectificativă poate fi însoţită de documente justificative.” 

Declaraţia lui Iohannis din 17 august 2009 putea fi considerată una rectificativă doar dacă ar fi fost depusă în interiorul termenul de 30 zile și ar fi fost însoţită de precizările cuvenite. Fără a îndeplini aceste condiţii, Iohannis depune o nouă declaraţie de avere pentru anul fiscal 2008. Ȋn documentul cu numărul de înregistrare 139.312/17.08.2009, el revine asupra conturilor deschise la BCR, susţinând, de această dată, că are doar 5.000 euro, 1.000 USD și, respectiv, 5.000 RON. Iar, la  venitul anual încasat, „= lei = 2008”, conform precizării olografe, Iohannis menţionează și salariul soţiei (33.000 RON), dar și faptul că el a încasat din chirii, în anul anterior, 73.179 RON (pentru imobilele din str. Someșului, nr. 13, str. N. Bălcescu, nr. 29, dar și din str. Pedagogilor nr. 14), iar soţia lui - 77.554 RON. Rezultă un total de 150.773 RON, adică de  4 (patru) ori mai mare decât ceea ce declarase, pe proprie răspundere, cu 47 de zile în urmă.

Putem presupune că de închirierea imobilelor se ocupa soţia domnului președinte, fost primar de Sibiu, iar domnia sa nu era la curent nici cu închirierea imobilului din str. Pedagogilor, nici cu sumele încasate. Mai putem presupune, de asemenea, că  domnul președinte, fost primar de Sibiu, nu știa care e termenul legal pentru depunerea rectificării declaraţiei de avere și că l-a depășit, fără rea credinţă. Ar putea fi, prin urmare, o greșeală pardonabilă, și nu o faptă penală. Ȋnsă, în aceeași zi, de 17 august 2009, Klaus Iohannis mai depune încă o declaraţie de avere! De această dată, pentru anul fiscal... 2007!

Triplarea chiriilor încasate în urmă cu trei ani  

Ȋn 18 aprilie 2008, Iohannis declarase, pentru anul fiscal anterior, că deţine conturi în valoare de BCR 19.060 euro, 4.062 USD și, respectiv, 100.000 RON, dar și că veniturile încasate în 2007 din chirii se ridică la 35.702 RON (9.712 RON x 2, pentru imobilul din str. Someșului, plus 8.139 RON  x 2, pentru imobilul din str. N. Bălcescu).

Ȋn declaraţia de avere cu numărul de înregistrare 139.311/17.08.2009, Iohannis revine și declară că avea în conturi 19.060 euro, 4.062 USD și, respectiv, 50.000 RON, iar veniturile încasate din chirii în „2007”, așa cum e menţionat olograf, sunt de 64.316 RON, în cazul lui, și, respectiv, de 51.134 RON, în cazul soţiei. Şi de această dată, pe lista caselor închiriate apare, în plus, imobilul din str. Pedagogilor nr.14. Veniturile totale obţinute din chirii sunt de 115.450 RON, adică de 3 (trei) ori mai mari decât cele declarate anterior, pe proprie răspundere, de actualul președinte al ţării.   

Având în vedere neconcordanţa dintre aceste declaraţii de avere, este avident faptul că, cel puţin de două ori, la completarea declaraţiilor iniţiale sau a celor în care a revenit asupra lor, Klaus Iohannis a comis infracţiunea de fals în declaraţi prevăzută de art. 292 din vechiul Cod Penal - „declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat (...), în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Nedeclararea diferenţei de venit din 2007, de aproape 20.000 de euro, nu poate fi, oricâtă îngăduinţă am dovedi, o omisiune involuntară, ci doar o încercare de a acoperi cu acte, mai bine mai târziu decât niciodată, vreo eventuală acuzaţie de fraudă.

Ȋn plus, în cazul diferenţei de venit pentru anul 2008, „acoperită” prin declaraţia de avere cu numărul de înregistrare 139.312/17.08.2009, Iohannis a intrat de bună voie sub incidenţa legii 144/2007, care prevedea, la art. 4, că „dacă inspectorul de integritate constată că există o diferenţă vădită nejustificată între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei și veniturile realizate în aceeași perioadă, sesizează instanţa competentă. Prin diferenţă vădită, în sensul prezentei legi, se înţelege o diferenţă ce depășește 10% între avere existenţă și veniturile realizate, dar nu mai puţin decât echivalentul în lei a 20.000 de euro.”

Reamintim, la 1 iunie 2009, Klaus Werner Iohannis declarase că în 2008 a obţinut 35.702 RON din chirii. La 17 august 2009, se răzgândește și declară suma de 150.773 RON, cu 27.000 de euro mai mult decât venituri declarate anterior, pentru același an fiscal. Ȋnsă Agenţia Naţională de Integritate nu a considerat necesară deschiderea unei investigaţii. 

Iar Klaus Iohhanis, așa cum vedea, va recidiva, în tentativa lui de a-și pune ordine prin avere.

Mâine pe ActiveNews: cum și-a amintit Iohannis, după 3 ani, că a încasat de șase ori mai mulţi bani din chirii, dar și despre cum se dilată și se micșorează casele lui.