ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Reformarea serviciului pentru prevenirea criminalității din mediul penitenciar și preluarea arhivei SIPA, fostul serviciu al ministerului Justiției, depozitară a tot soiul de amănunte picante despre judecători și procurori, ar putea fi o tentație pentru cei care vor să controleze justiția.

Ipoteza este lansată de Bogdan Tiberiu Iacob într-un articol pe site-ul inpolitics.ro care se întreabă de "de ce nu au știut autoritățile din timp că stă să izbucnească asemenea scandal ( greva din pușcării), pe fondul unei eventuale creșteri a nervozității deținuților, ceea ce le-ar fi permis să contracareze manifestațiile cu măsuri potrivite?”

Iar sursa cea mai la îndemână în respectivul mediu era Direcția pentru Prevenirea Criminalității în Mediul Penitenciar (DPCMC), serviciul aflat în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor care, conform legii, are misiunea de a derula muncă informativă pentru prevenirea acțiunilor ilegale în închisori.
Or, dacă s-a ajuns la evenimentele sîngeroase de acum în pofida existenței acestui serviciu, înseamnă că el nu și-a făcut datoria. Și că trebuie restructurat zdravăn, spune Iacob. După care nu mai e decît un pas pînă la reînființarea predecesorului glorios al acestui departament, și anume legendara SIPA, Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție, devenit ulterior Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA). Mai pe scurt, serviciul de informații al Justiției.

Noul serviciu reformat ar putea prelua apoi arhiva fostei SIPA, aflată, de mulți ani, sigilată și în stadiu de conservare la Administrația Penitenciarelor. Care ar fi miza acestei acțiuni?

SIPA a fost înființat în 1991, ca structura în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor, și trebuia, declarativ, să urmărească faptele din penitenciare. În 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al justiției, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe și de protecția magistraților. Serviciul amintit nu avea o lege proprie de înființare ori funcționare, ceea ce îl făcea și mai periculos. Scandalurile și acuzațiile că s-ar ocupa cu o veritabilă poliție politică nu au întîrziat să apară. Pentru că SIPA nu era interesat în ce fac deținuții, ci în ce au făcut, pe vremea comunismului ori în zilele noastre, judecătorii și procurorii. Era interesat cu cine s-a culcat cutare judecătoare, cîte avorturi a făcut alta, ce șpăgi ia procurorul cutare șamd, arată Bogdan Tiberiu Iacob. Oamenii SIPA se mișcau nestingheriți pe un teritoriu, al Justiției, unde pînă și SRI avea interdicție, prin lege, să-și bage nasul.

Redeschiderea, sub pretextul ”inventarierii”, a temutei arhive a SIPA, reactivarea ei în beneficiul unui nou serviciu, va permite noilor potentați să aibă acces la instrumente de șantaj teribile, mai ales că judecători și procurori tineri de acum 10-15 ani sunt azi în înalte funcții de conducere.

Revolta deținuților poate oferi, cu brio, pretextul reformării DPCMC. Și a deschiderii de drum pentru noi și noi utilizări ale prețioaselor informații din arhiva SIPA, concluzionează Iacob.