ACTUALIZARE 14:55 Deși pe internet circulă tot felul de variante, în realitate CJUE nu obligă România să legalizeze sau să legifereze căsătoriile între persoane de același sex, arată Horațiu Radu, fost agent guvernamental pentru CJUE.
 
„Hotărârea CJUE este foarte echilibrată și vine să consfințească importanța libertății de circulație a persoanelor, valoare fundamentală a UE. În primul rând, subliniez că hotărârea este despre libertatea de circulație, cu componenta sa, dreptul de ședere. În al doilea rând, Curtea subliniază clar că nu poți împiedica libertatea de circulație și dreptul de ședere soțului unui cetățean UE, indiferent de sex. În al treilea rând, Curtea precizează foarte clar că aceste aspecte nu aduc atingere modalității în care un stat își reglementează instituția căsătoriei. Practic, nu te obligă, ca stat, să reglementezi căsătoriile între persoanele de același sex. Însă, în scopul exclusiv al libertății de circulație și al dreptului de ședere, statele membre UE trebuie să recunoască căsătoriile din alte state, indiferent de sexul soțului. În concluzie, cred că hotărârea trebuie privită cu echilibru și în spiritul legislației UE pe care Curtea de la Luxemburg a interpretat-o acum, mai ales că ea nu contravine legislației naționale", a declarat Horațiu Radu, cel care a reprezentat Guvernul României la CJUE în acest caz, pentru Știripesurse.

ImunoMedica

 
De altfel, chiar la punctul 37 al deciziei, acum disponibilă și-n românește, se stipulează clar: „Statele membre sunt astfel libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria pentru persoane de același sex” 

Știrea inițială


Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că România trebuie să-i recunoască drept „soți” pe cei doi homosexuali „căsătoriți” în Belgia.

„Termenul 'soț', cu înțelesul prevederile legilor UE despre libertatea de rezidență pentru cetățenii UE și familiile lor, include și soții de același sex.

Deși statele membre au libertatea de a autoriza sau nu, mariajele între persoanele de același sex, nu pot obstrucționa libertatea de rezidență a unui cetățean UE prin refuzul de a acorda soțului/soției de același sex, a cărui cetățenie aparține unui stat non membru UE, dreptul derivat de rezidență pe teritoriul lor”, se precizează în hotărârea UE.
 
Decizia CJUE este aici.

După hotărârea CJUE, cazul va reveni la CCR, pentru o decizie finală în speță.  Până nu demult, Curtea Constituțională a României (CCR) considera că este inadmisibil ca ea să formuleze vreo întrebare preliminară la Curtea de Justiție a Comunităților Europene (CJUE). „Nu este de competența Curții Constituționale să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului de instituire a Comunității Europene (Tratatul CE) prin prisma art. 148 din Constituție. (...) În situația în care Curtea Constituțională s-ar considera competentă să se pronunțe asupra conformității legislației naționale cu cea europeană, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicții între cele două instanțe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil”, sublinia CCR în Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009.
 
Adrian Coman și Clai Hamilton sunt doi homosexuali care s-au căsătorit în Belgia. Dosarul prin care ei cer recunoașterea mariajului în România a fost înregistrat la CCR la 21 ianuarie 2016. După mai multe amânări ale pronunțării deciziei, la 29 noiembrie 2016, judecătorii au aprobat cererea Asociației ACCEPT, care solicitase CCR trimiterea unor întrebări preliminare de clarificare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), iar la 30 decembrie 2016 au introdus cerere de decizie preliminară.

„Termenul soți, în sensul directivei privind dreptul la liberă circulație, trebuie interpretat astfel încât să includă și soții de același sex. Adrian și Clai au câștigat astăzi o decizie importantă - statul român va fi obligat să le acorde dreptul să locuiască împreună în România ca soți”, a fost reacția asociației Accept, ONG promotoare a homosexualității în România.