Într-un interviu pentru Radio România Actualități realizat de jurnalista Ruxandra Săraru, candidatul USR-PLUS la Președinția României, Dan Barna, și-a prezentat marți seară inențiile politice și a răspuns întrebărilor, invitație adresată prin rotație fiecărui politician înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale. Dan Barna a povestit despre activitatea sa dinainte de cooptarea în Guvernul Cioloș, a exprimat dorința de schimbare a clasei politice, printr-o președinție implicată, care să primească atribuții suplimentare, având în vedere schimbarea Constituției și reforma Educației.  

Întrebat despre cum a ajuns să se implice în politică, Dan Barna a explicat că a lucrat timp de 10 ani într-o firmă de consultanță pentru accesarea fondurilor structurale, pusă pe picioare împreună cu un asociat, după care, în 2016, a primit un telefon de Paști de la Dacian Cioloș, care l-a invitat să devină secretar de stat în Guvernul tehnocrat.

„În 2006 am avut ocazia să întâlnesc un coleg și am fondat o companie de consultanță pentru accesarea fondurilor structurale. Asta a făcut ca timp de zece ani, pornind de la zero, noi doi, apoi angajând un om, doi, patru, să ajungem una dintre primele trei companii din România de proiecte europene (...) a fost o experiență de zece ani fabuloasă, la finalul căreia, în 2016, a venit un telefon în ziua de Paști, de la premierul de atunci, Dacian Cioloș, care îmi spunea: nu vă cunosc, dar am auzit că sunteți unul dintre cei mai buni pe fonduri europene, nu vreți să veniți secretar de stat în guvernul meu? Și de acolo a început povestea politică. De atunci, am fost șase luni secretar de stat la Ministerul fondurilor, apoi am intrat în USR, am candidat la Sibiu, am devenit parlamentar de Sibiu în mod neașteptat și, după aceea, printr-un concurs de împrejurări, m-am trezit președinte al celui de-al treilea partid din România (...) Și, iată-mă, în prezent, candidat pentru Președinția României”, a declarat Dan Barna pentru Radio România Actualități.

Referitor la motivele care l-au determinat să candideze pentru Președinția României, acesta a spus că în România, la 30 de ani după căderea comunismului, generația de politicieni rezultată din cadrele fostului regim și-a epuizat energia și resursele, statul condus de actuala clasă politică nu mai funcționează și trebuie făcută o schimbare politică majoră.

„Conștientizarea faptului că trebuie să schimbăm ceva și că e nevoie de ceva mai mult în momentul ăsta în România (...) Eu consider că statul de fapt nu mai funcționează, la 30 de ani de la Revoluție. Am avut o clasă politică ce a răsărit din vechiul regim, asta a avut atunci societatea de oferit, ea și-a consumat în acești 30 de ani toată energia și toate resursele și acum suntem într-un stat clientelar și corupt, care a obligat oameni ca mine și colegii mei din USR-PLUS, oameni care nu au mai făcut politică deloc (...) ori ne implicăm și ne asumăm, ori plecăm din țară. Asta m-a determinat, înțelegerea faptului că România nu are nici o șansă decât dacă actuala generație activă a țării, din care fac și eu parte, se implică politic. (...) în România trebuie să facem o schimbare politică majoră ca să mergem mai departe”, a declarat candidatul USR-PLUS la Președinție.

La întrebarea despre părțile bune ale României, acesta a indicat elanul și creativitatea generației active, ce reprezintă publicul-țintă al USR-PLUS.

„În România există o resursă de creativitate și de elan la generațiile acestea active, că nu vorbesc doar de tineri, vorbesc de oameni. (...) Programul meu este să transformăm România într-o țară în care să-ți placă să trăiești. (...) De fapt, despre asta e vorba: despre perspectiva de a construi o guvernare și de a avea un președinte de țară care să poată să reconstruiască această încredere că lucrurile pot să meargă bine”, a afirmat Dan Barna.

Acesta a explicat că modelul pe care dorește să îl aplice este acela al unui președinte implicat, care să aibă la îndemână mai multe pârghii decât în prezent. 

„Un președinte implicat. Președintele nu conduce Guvernul, dar este cel care dă direcția unei națiuni și are acest instrument al mesajului și al cuvântului și al prezenței care este foarte important într-o țară precum România. Eu consider că președintele țării trebuie să fie implicat aproape în activitățile de zi cu zi, (...) pentru ca oamenii să vadă că sunt reprezentați de încrederea pe care au pus-o în președinte. Eu cred că președintele țării nu trebuie să fie prezent doar în situațiile de criză, ci și în viața cotidiană a comunității, atuncea avem o țară pe care eu mi-o doresc civilizată. (...) Civilizat înseamnă spitale curate, autostrăzi, școli bune, un stat care îți asigură siguranța, toate astea înseamnă normalitatea pe care o simți atunci când mergi în altă parte și îți imaginezi că ar putea să funcționeze și în România, cu destul de puțin. Pentru că România nu e o țară săracă, este o țară unde chiar există resurse, dar administrarea lor este furt, risipă sau neglijență”, este de părere prezidențiabilul alianței USR-PLUS.

Referitor la obiectivele pe care le are în vedere dacă va fi ales președinte, Dan Barna a menționat schimbarea Constituției și reforma Educației, făcând aluzie și la modificarea formei de guvernământ în sensul sporirii atribuțiilor președintelui republicii.

„În momentul de față este nevoie de o reformă constituțională semnificativă. Constituția pe care o avem a fost gândită pentru vremurile anilor 90, pentru Ion Iliescu și regimul așa cum a fost el atunci, e parte din istoria noastră. Lucrurile trebuie semnificativ îmbunătățite, spun asta pentru că ceea ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani n-ar fi trebuit să fie posibil prin niște praguri ale Constituției și prin niște instituții funcționale.

 

Avem o problemă legată de ce tip de stat vrem să fim și care sunt atribuțiile. În momentul de față, funcția de președinte este golită artificial de conținut și lucrul acesta ar trebui să se schimbe.

 

Este, fără îndoială, nevoie de susținerea unui mecanism de reformă reală în educație, știu că au existat platforme, știu că au existat inițiative, și candidatul PNL are un astfel de program, dar, în realitate, dacă nu reușim să facem o reformă consistentă în educație, nu putem aștepta ca lucrurile să se schimbe. (...) E un lucru care ne duce și ne ține din nou la coada Europei, indiferent de ce discutăm noi de Scutul de la Deveselu și de oportunități strategice, pentru că România e un hub de stabilitate în frontul NATO”, a subliniat candidatul USR-PLUS la Președinția României, adăugând că virtuțile sale sunt „echilibrul, calmul, capacitatea de a construi, capacitatea de a ține oamenii împreună”.

Întrebat dacă este o persoană religioasă ori dacă crede mai degrabă în soartă, Dan Barna a răspuns inițial ezitant, fără însă a-și nega rădăcinile creștine. 

„Da, sunt creștin. Cred în gândirea pozitivă, în credință, în corectitudine, în bun simț. Bunicul meu era cantor în Biserica din Rășinari (jud. Sibiu, n.r.) și, în copilărie, mă punea să spun rugăciunea, Crezul, Tatăl nostru, care de obicei se dădeau unui copil de 5-6 ani să le spună, am fost pentru câțiva ani acel copil care spunea rugăciuni și asta a contat în capacitatea de a rămâne liniștit în relația cu Divinitatea, în relație cu oamenii, de a nu intra permanent în această criză și isterie care ne înconjoară”.

Despre relația cu familia, prezidențiabilul USR-PLUS a lăudat spijinul moral acordat de soția lui, recunoscând însă că activitatea politică i-a răpit timpul de a se ocupa de familie.

„Soția mea mi-a fost alături de la bun început. Chiar dacă timpul pentru familie nu mai există, soția este în continuare principalul meu sprijin și suport moral, fiind la rândul ei un profesionist excepțional, care este alături de mine și contează foarte mult lucrul acesta”, a explicat Dan Barna.

În finalul interviului acordat jurnalistei Ruxandra Săraru pentru Radio România Actualități, el și-a sintetizat mesajul către electori prin îndemnul de a merge la vot și de a alege cu discernământ.

„Să meargă să voteze e mesajul fundamental necesar și să se gândească care dintre candidații pe care îi vor avea pe buletinul de vot reprezintă cel mai bine România în care ar vrea să trăiască”, a concluzionat Dan Barna.