ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



La 6 octombrie 2016, Cioloș declara: „Nu voi candida la alegerile parlamentare din acest an și nu voi intra într-un partid politic sau nu-mi voi crea un partid politic. Sigur, asta nu înseamnă că nu există viață și după alegerile parlamentare. Sper să existe și sper să existe o viață activă”.

Două săptămâni mai târziu, într-un interviu acordat Hotnews, Cioloș și-a nuanțat declarațiile: „nu mi-am pus problema și n-o să intru într-un partid (n.r. – după alegeri) de dragul de a intra”. Ȋntrebat când va lua o decizie în acest sens, el a răspuns: „când va veni vremea. Nu vreau să discutăm în jurul acestui subiect, pentru că nu cred că acesta e obiectul discuției acum și ce-i interesează pe oameni”. 

La 24 noiembrie, într-un alt interviu, acordat pentru ziare.com, Cioloș preciza: „nu mi-am pus problema (n.r. – dacă să creadă în PNL sau în USR). Dacă cineva vrea să scoată de la mine că vreau sau nu să intru într-un partid spun același lucru: nu mi-am pus problema”.

„Nu-mi voi crea un partid politic” și „nu mi-am pus problema să intru într-un partid”, susținea fostul premier. De fapt, de la începutul acestui an, el a mers pe ambele variante, fără să recunoască public niciuna din ele.

Asociația Platforma România 100

La 9 martie a.c., într-un interviu acordat RFI, Dacian Cioloș declara că „încă n-am lansat, am anunțat intenția de a lansa acest ONG. E o organizație neguvernamentală cu obiective politice (...). Aș vrea în primul rând și am vrea în primul rând, pentru că vor fi parte a acestei asociații, în momentul în care o vom lansa, mai mulți dintre membrii fostului Guvern, la nivele diferite, aș vrea să continuăm să lucrăm pe anumite proiecte pe care le-am început cât am fost la guvernare (...).”

Fostul premier vorbea despre acest ONG ca despre un proiect încă neconcretizat. Ȋn fapt, Asociația Platforma România 100 fusese deja înregistrată, prin decizia Judecătoriei Sectorului 4, încă din data de 1 februarie a.c.. Asociația îi are fondatori pe Dacian Cioloș, Vlad Voiculescu, Dragoș Pîslaru și Alin Mituță.
 
 
Mai mult decât atât, la 30 ianuarie a.c., la OSIM fusese depusă cererea de înregistrare a mărcii „Platforma România 100”, pentru „servicii de educație civică pentru tineri prin promovarea în rândul acestora a participării active în viața publică; servicii de educație politică a celor care doresc să intre în activitatea politică din România, pe baza principiilor integrității, profesionalismului și onestității; servicii de educație privind politicele publice responsabile și bine fundamentate empiric”. 

Petrescu Tiberiu Ionuț, cel care a  solicitat înregistrarea mărcii la OSIM, e fost consilier în cabinetul Cioloș. 
 
 

O marcă e înregistrată la OSIM pentru a fi protejată. Ȋn cazul de față, nu pentru că s-ar putea înființa peste noapte vreun alt ONG cu aceeași denumire – legea împiedică asta -, ci pentru că, dacă ai de gând să-ți faci vreun partid cu acest nume, n-ai vrea să constați, când te duci să-l înscrii, că altul ți-a furat ideea.   

La 9 martie, data la care Dacian Cioloș anunța că are „intenția de a lansa un ONG”, asociația era deja înregistrată, iar procesul de înregistrare al mărcii demarase. 

De ce aceste lucruri n-au fost spuse direct? Întrebat de reporterul RFI dacă este interesat o colaborare mai strânsă cu PNL, fostul premier a răspuns: „Deocamdată, nu am nimic conturat sau decis nici cu PNL-ul, nici cu USR-ul. Luăm în calcul foarte serios inclusiv un proiect politic nou, deci un proiect politic, o mișcare politică sau un partid politic. Indiferent de opțiunea pe care o vom avea, obiectivul nostru este să putem contribui la un proiect politic credibil sau o alternativă politică credibilă pentru viitoarele alegeri, dar care să nu aștepte viitoarele alegeri, pentru a veni cu anumite propuneri care să poată să fie implementate până atunci”.


Viitoarele alegeri parlamentare sunt peste patru ani. O formațiune politică nouă ar avea timp berechet să crească, iar dovada cea mai concretă este USR care, în doar câteva luni, a devenit, din asociație, partid parlamentar.
 
Dacă nu crezi în acest model, înseamnă că ori știi că această creștere a fost nenaturală, ori ai inforții că alegerile ar putea fi mai aproape și nu mai ai timp să parcurgi același proces, ori, pur și simplu, ți-e mai ușor să apelezi la o formulă deja rodată, în care ai investit oameni.
 
„Dacian mi-a spus că are două opțiuni: un partid nou sau o apropiere de USR”

USR are 43 de parlamentari. Mulți dintre ei sunt foști membri în cabinetul Cioloș: 
- Vlad Alexandrescu - ministrul Culturii;
- Cristian Ghinea - ministrul Fondurilor Europene;
- Ilie Barna - secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene;
- Rareș Tudor Pop - Director de Cabinet  - Ministerul Fondurilor Europene;
- Cătălin Drulă - consilier Cancelaria Prim-Ministrului
- Claudiu Năsui - consilier Ministerul Finanțelor; 
- Oana Bîzgan-Gayral - consilier Ministerul Economiei; 
- Manuel Costescu - secretar de stat Ministerul Economiei;
- Moșteanu Liviu - secretar de stat Ministerul Transporturilor.

Prin luna februarie, Cristian Ghinea a demarat negocierile pentru ca Cioloș să intre în USR. Ȋntr-un interviu acordat ziarului Adevărul la 14 martie, Nicușor Dan preciza că discuțiile „au început acum cam 2-3 săptămâni. Acum suntem într-o formă de tatonare și vrem să vedem care sunt interesele noastre. Vrem să vedem care este viziunea politică a domnului Cioloș: fie consolidarea USR împreună, fie câștigarea alegerilor din 2019 cu unificarea dreptei”, declara liderul USR.

Ȋn aceeași zi, Nicușor Dan preciza, pe pagina sa de facebook, că „cei mai mulți membri sunt pentru venirea lui Dacian Cioloș alături de noi, credem că este o persoană onestă și competentă care ar reprezenta un câștig pentru USR. Sunt dezbateri în spațiul public despre unificarea dreptei, chiar despre o fuziune USR - PNL, iar în această privință opinia în USR este unanimă: PNL și USR să meargă fiecare pe drumul lui. Încercăm să ne dăm seama care este și viziunea lui Dacian Cioloș despre aceste scenarii despre viitor. Dacă este pentru consolidarea USR, prin asta însemnând o extindere organică, cu grijă pentru selecția membrilor, chiar cu riscul ca Uniunea să nu crească suficient de repede, sau o creștere rapidă pentru câștigarea alegerilor din 2019 și 2020, cu tot ceea ce poate presupune aceasta, unificarea dreptei, să luăm primari. Acestea sunt opțiunile și cred că avem nevoie de o clarificare. Discuțiile noastre cu Dacian Cioloș vor continua.”
 

Cristian Ghinea a trimis liderilor de filiale USR, parlamentarilor și consilierilor din București, o scrisoare în care preciza: „Acum două săptămâni Dacian mi-a spus că are două opțiuni: un partid nou sau o apropiere de USR. Nu vrea să fragmenteze susținerea publică pentru reformă. Dacian e un om care se gândește mult, ardelean cum știți, dar, decizia odată luată, e ferm. Fiind în perioada de cântărire a opțiunilor, am crezut că venirea lui e șansa ideală pentru a continua etapa următoare: marele USR. (...) Am zis să întreb conducerea USR despre posibilitatea unei apropieri. Am făcut-o. Răspunsul a fost complicat, dar în esență negativ.”

La 15 martie, Alin Cristian Mituță, fost director de cabinet al lui Dacian Ciolos în timpul mandatului de premier, azi directorul executiv al Asociației Platforma Romania 100, scria pe facebook, într-un comentariu: „Numele lui Dacian Cioloș e vehiculat (din nou) fără voia lui în această afacere în care nu are nimic de-a face. Situația e foarte clară: USR era una din opțiunile de implicare pe care el și echipa lui le luau în considerare, așa cum a declarat și public. Ȋn urma discuțiilor, președintele USR a spus foarte clar că Dacian Cioloș nu este binevenit în partid. Prin urmare, intrarea în USR nu mai este de actualitate și nu mai este luată în calcul. Nu mai suntem în nicio formă de tatonare, așa cum spunea Nicușor Dan, cazul este închis”.


Rezumând mesajul: Cioloș a fost târât „în această afacere în care nu are nimic de-a face”, dar USR era o opțiune, au existat discuții, și „intrarea în USR nu mai este luată în calcul”.

Ȋntrebat fiind cum explică scrisoarea lui Ghinea către membrii USR, Mituță a răspuns: „Ghinea ca și mulți alți din USR vor în continuare ca Cioloș să vina în partid și e dreptul lor să vrea asta și să scrie ce scrisori vor, dar asta nu înseamnă că asta vrea și Cioloș.”

Case closed, cum ar spune Șoric. Dar o întrebare tot rămâne: ce motive a avut USR  (nu Nicușor Dan, care a citit cu siguranță Legendele Olimpului și știe cum arată un cal troian) de a refuzat o ditai locomotiva electorală?  

„A existat scenariul că dacă nu vine Cioloș, USR dispare”

La 17 martie, mai mulți parlamentari USR au făcut o conferință de presă la Bacău, unde au vorbit, printre altele, și despre presiunile interne și externe care au existat, pentru ca  Cioloș să vină în USR. 

„Toți actorii ceilalți politici vor manevra astfel încât USR-ul să se rupă și să fie decredibilizat. Asta-i din exterior. Din interior, este și o luptă de putere. Ȋntotdeauna vor fi lupte de putere, asta nu înseamnă că e mai bine pentru România sau pentru USR un scenariu sau altul. Acești oameni care se luptă pentru putere, sub acoperirea interesului național sau mai știu eu ce interes, au pur interese personale. Repet, asta se va întâmpla și se întâmplă de când s-a făcut lumea și până se va termina, asta va fi. Ȋn această cheie trebuie să interpretăm tot ce se întâmplă acum cu Dacian Cioloș. Presiunile interne și externe pentru alte scopuri decât binele USR-ului și binele României”, a declarat Cosette Chichirău.

„Presiuni externe înseamnă că în această problemă se mediatizează doar un punct de vedere și există scenarii care ar pune USR într-o lumină proastă dacă l-ar accepta, în orice condiții, pe Dacian Cioloș”, a precizat și deputatul Lucian Stanciu-Viziteu. „Scenariul că, dacă nu vine Cioloș, USR dispare. Moare. Care este foarte intens mediatizat și nu are o bază în realitate”, a completat Cosette Chichirău. 

 
Deputatul USR Iulian Bulai a vorbit despre „micile compromisuri” pe care USR ar fi trebuit să le facă, acceptându-l pe Cioloș. „Dacian Cioloș este binevenit în USR. Problema este de perspectiva de dezvoltare”, a precizat Bulai. „Ne dorim un USR care peste 4 ani, pentru a ajunge la guvernare, își dorește și mici compromisuri? Da sau nu? Dacă sunt compromisuri, care sunt compromisurile respective care vin odată cu venirea lui Dacian Cioloș? Suntem noi capabili, sau vrem noi să creem niște portițe prin care niște primari din PNL, de exemplu, sau PMP sau ALDE, pentru că sunt forțe de dreapta, vor să vină în USR pentru că sunt fascinați de Dacian Cioloș și vor să lucreze mai departe cu el? Bun, dar dacă ei vin și ajungem la guvernare, nu ne-am încălcat deja principiul de a spune «Stop traseismului»? Deci, dacă acesta este prețul pe care noi, ca partid, trebuie să îl plătim pentru venirea domnului Cioloș (în partid), atunci poate că e bine ca domnul Cioloș să nu vină.” 

USR a zis pas. Cioloș, care n-a zis nimic în toată această perioadă, a rămas acum cu o singură variantă: înscrierea Platformei România 100 ca partid politic. Deocamdată, la Tribunalul București nu a fost depusă nicio cerere în acest sens. 

De astăzi, Cioloș se află într-o vizită de cinci zile la Bruxelles, unde are programate întâlniri cu înalți oficiali, inclusiv cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, și Antonio Tajani, președintele Parlamentului European.