Aderarea la spațiul Schengen a devenit, în ultimii ani, un proiect național, susținut de majoritatea formațiunilor politice, afirmă deputatul PNL, Daniel Gheorghe, într-p postare pe contul său de Facebook.
 
Care sunt cauzele pentru care nu am fost admişi în spaţiul Schengen:
 
"Nu suntem însă astăzi în Schengen deoarece țări europene precum Germania sau Olanda ne-au refuzat acest lucru, deși am îndeplinit criteriile de aderare încă din 2010. Cel mai probabil, motivul real a fost legarea acestui proces de continuarea reformelor din justiție sau de chestiuni ce țin de politica internă.

Faptul că nu suntem în spațiul Schengen nu afectează însă cu nimic drepturile românilor la liberă circulație, în spațiul european. Românii pot astăzi călători în orice țară membră a UE doar cu pașaportul sau cu buletinul. În realitate, aderarea la spațiul Schengen a devenit o chestiune de moral și nu una practică.", spune deputatul PNL.
 
Daniel Gheorghe abordează, în acest context, problema imigranţilor, afirmând apăsat că România trebuie să refuze cotele impuse de Uniunea Europeană. Care sunt argumentele sale, vă lăsăm să citiţi mai jos:

"Atentatele teroriste din ultimii ani, dar mai ales actuala criză a refugiaților ne demonstrează astăzi că aderarea la acest spațiu nu ar fi adus decât riscuri de securitate și tensiuni sociale sporite. În primul caz, jihadiștii care se află în interiorul UE s-ar fi putut refugia cu ușurință în România, fie pentru a pregăti un atac în Vest, fie poate chiar pentru a lovi o țintă de pe teritoriul României. În al doilea caz, am fi devenit o țintă a imigrației ilegale din țările orientale, asiatice si africane și totodată, fiind o țară de frontieră, ne-am fi trezit in fața unei crize politice , sociale si umanitare majore in condițiile retrimiterii spre România a tuturor imigranților clandestini care ar fi intrat in spațiul comunitar prin frontiera României.

De aceea, în acest context al neputinței U.E. de a-și apăra frontierele in fața unui val migratoriu de o scară aproape nemaivăzută din epoca marilor migrații și a declinului Imperiului Roman de Apus, cred că este momentul să ne întrebăm dacă nu cumva faptul că nu suntem membri ai spațiului Schengen nu este mai degrabă o binecuvântare?

În România, nici serviciile de securitate și nici mentalitatea cetățeanului simplu nu au fost afectate de miopia si lipsa de viziune pe care o vedem în cazul unor lideri occidentali, lideri cufundați în clișeele toxice ale lui mai 1968. Relativismul și discursul corect politic au transformat Europa într-un continent care își neagă propriile valori și care prin deciziile asumate la nivel național sau chiar european afectează chiar conceptul de libertate care stă la baza civilizației euro-atlantice.

Modul în care UE tratează astăzi criza imigranților clandestini simbolizează perfect noua Europă, spațiul sterp ce își neagă propria sa identitate creștină, economică și liberală. Este uimitor că liderii europeni cred că actuala criză din Africa și din Orientul Mijlociu se poate trata prin "cote de imigranți”. Am o veste proastă pentru dumneavoastră: Europa nu își permite, cultural, economic sau chiar din rațiuni de securitate să primească câteva zeci de milioane de refugiați.
 
"Politica cotelor” a făcut posibilă apariția acestor rețele mafiote, rețele care uzează de practici criminale, așa cum am văzut deja, din nefericire, în cazul camionului descoperit pe șoselele din Austria, și în care erau 71 de persoane decedate în condiții tragice. "Politica cotelor” a produs consolidarea acestor rețele infracționale și cred că este necesar ca orice politician responsabil să nu mai fugă de acest adevăr.

Soluția legală și morală este aceea ca România să susțină în cadrul structurilor euro-atlantice o intervenție a democrațiilor, după modelul "coaliției de voință” din 1991 sau din 2003, împotriva dictatorului Saddam Hussein. Legislația internațională este de partea noastră, iar democrațiile au de partea lor nu doar Legea (Capitolul VII din Charta ONU) ci și obligația morală de a distruge una dintre cele mai criminale asocieri din istoria umanității, gruparea Statul Islamic.

UE este în acest caz un actor impotent care privește neputincios cum granițele sale "securizate” sunt traversate ilegal de sute de mii de persoane. Neputința UE de a-și apăra granițele și de a duce o politică externă și de securitate comună a fost vizibilă și în cazul Ucrainei.

Discuțiile pe tema imigranților se duce astăzi doar într-un registru pur emoțional, construit mai degrabă ideologic. Realitatea însă ne arată că statul asistențial, construit la nivel european, este deja în pragul falimentului. Politica ușilor deschise pentru imigranți nu ar face decât să îi grăbească sfârșitul. În acel moment, Europa va deține în plus câteva milioane de persoane ce se vor simți excluse și care se vor refugia în soluțiile oferite de imamii care propovăduiesc jihadul.

De aceea, România trebuie să refuze aceste cote. Nu ne permitem nici economic, nici cultural și nici din punct de vedere al securității o astfel de invazie. Politica României față de azilanți trebuie să fie cea de până acum: să acceptăm cazuri individuale și nu regiuni întregi translatate dintr-o țară sau alta. Trebuie să avem în vedere capacitatea azilantului de a se integra cultural, mental, economic și social în lumea românească. În plus, chiar Constituția României interzice colonizarea de populații străine pe teritoriul țării iar o imigrație rațională poate fi făcută doar individual și selectiv.

Această criză ne mai arată însă ceva: România este astăzi binecuvântată să nu facă parte din spațiul Schengen. De aceea, trebuie să ne întrebăm dacă vrem cu adevărat să aderăm la acest spațiu, în condițiile în care țările vechii Europe au demonstrat că sunt incapabile să își protejeze granițele."


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.