Pe un video de pe un grup MMA (sport de contact, combinație de arte marțiale și box) care mi-a apărut pe news feed, un luptător român este lăudat de federația internațională pentru că învinsese oponenți mult mai mari ca greutate și înălțime, mult mai puternici. Singurii care îl desființau pe sportiv erau comentatorii... români.

Idem și în cazul Simonei Halep, care, ce să vezi, mai și pierde meciuri, nu numai câștigă. Și în cazul ei și în cazul altor români care fac faima țării, comentatorii români sunt cei mai batjocoritori.

Se întâmplă ceva cu noi, e un duh care ne bântuie și ne mutilează. S-a reușit implantarea urii de sine, pe un fond de slăbire a credinței. O să spuneți că există popoare mândre care au un fond secularizat. E adevărat, dar nu sunt... români.

Rupeți românul de credința strămoșilor săi și, sub pojghița rasă cu unghia, veți da de colcăiala infernală!

Observația este întărită de un eveniment trist de zilele trecute. O femeie care activa în cadrul PSD-ului a murit după un infarct, ceea ce a a dat naștere la o revărsare de infecție mentală cum, din păcate, am început să o vedem prea des în ultimul deceniu. A fost încurajată în mediile Securității globaliste, inclusiv în presa cu epoleți, dar și în cazul „elitelor" de genul Tismăneanu sau Liiceanu, acești apostoli politici ai #MUII ca element de definire a luptei politice.

Inclusiv șeful statului, Klaus Johannis, care ar fi trebuit să fie un garant al stabilității și echilibrului, a făcut în cei 5 ani de domnie dovada iresponsabilității, cocoțându-se inclusiv pe cadavre calcinate, forjând permanent ura din societate, acolo unde mentorul său Băsescu a excelat din primii ani ai mandatului. Despre armata de pavlovieni #rezist ai USR-ului nu mai trebuie să comentez.

Întrebarea „Cui prodest?" cred că are răspunsul evident. Pe mine mă sperie întrebarea "cum este posibil?" Dacă citim însă cum a fost implementat comunismul într-o țară total conservatoare, ce elemente declasate au preluat puterea din cătune și sate până la vârful statului agitând bâta "luptei de clasă", prin presiunea armatei de ocupație sovietică, putem avea niște răspunsuri.

Globalismul corporatocrat vrea să sfâșie sufletul poporului, să distrugă Familia și Biserica, pentru a se înstăpâni fără opreliște.

Chiar nu putem sta umăr la umăr ca să oprim acest dezastru?