ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



România pare a fi în pragul dispariției ca stat, atât prin faptul că este o colonie de clasă inferioară condusă, prin interpuși locali, din afară, cât și al dezmembrării ei. Românii, de-abia reuniți cu 100 de ani în urmă într-un același stat, par a-și fi uitat mileniile în care și-au păstrat identitatea gata să devină orice, oriunde, numai să mănânce mai bine, să se îmbrace mai bine, să aibă case mai mari, mașini mai multe, locuințe și buzunare burdușite cu electronice și electrocasnice și să beneficieze de „noblețea” pe care ți-o dau cele de mai sus și, mai ales, așezarea într-o țară mai bogată din care, chiar dacă mort de foame, de uiți de sus la prăpădiții, leșinații și proștii de acasă.
 
De 30 de ani, de când ne tot transformăm din ceva rău în ceva cel puțin la fel de rău, căutăm și vinovații. Pe unii i-am găsit, în mod corect, în trecutul comunist. Dar, cum acei ani îi uităm repede, și viața ne provoacă zi de zi, căutarea s-a îndreptat, în mod firesc, în jurul nostru, în afara noastră. Orice român, de la cel mai cinstit, la cel mai hoț, are vinovații săi. Totdeauna în afara lui, mai niciodată înăuntrul lui. O sumară, sintetică listă și reală listă a acestora ar începe cu

MAFIA FINANCIAR-BANCARĂ GLOBALISTĂ, cea care, în trecut, a construit în lume și ne-a adus și nouă comunismul, iar acum folosește cu mult spor și ne-a adus și nouă marxismul cultural, arma principală pentru distrugerea identităților, popoarelor, statelor în vederea construirii unui imperiu global al capitalului;  cu toate guvernele ei la vedere sau/și ascunse/paralele, cu media, cu armatele ei de funcționari, de militari, de activiști din așa-zisele ong-uri, cu intelectualii progresiști, cu spălații pe creier, victime ale ingineriei sociale, cu dependenții de plăceri distructive pentru ființa umană și societatea umană și așa mai departe.

E adevărat, România nu a fost nicicând un ținut pustiu, iar cei din afară au acționat prin intermediul celor de aici. Așa au făcut și bolșevicii în 1944, la fel „democrații” începând din 1990. Ar trebui deci să-i mai amintim și pe:
Președinții țării, prim-miniștrii, miniștrii, secretarii de stat, senatorii, deputații care au ratat ocazia extraordinară de a face ceva pentru țara lor, adică pentru semenii lor, de a face binele, de a ajuta oamenii, de a întări, de a dezvolta armonios și de a așeza România în lume cu demnitate și ca exportator de bine; care au preferat să tâlhărească, să escrocheze, să șmecherească, să mintă, să se vândă, să trădeze, să vândă România bucățică cu bucățică și en-gros. 
Șefii și lucrătorii din serviciile de informații, care sunt membri ai sistemului mafiot, care parazitează și distrug România în sensul celor de mai sus și în loc să apere țara, au participat la distrugerea ei.
Judecătorii, procurorii, notarii care sunt membri ai sistemului mafiot, care parazitează și distrug România în sensul celor de mai sus;
Polițiștii, care sunt membri ai sistemului mafiot, care parazitează și distrug România în sensul celor de mai sus.
Președinții, vicepreședinții, secretarii generali, secretarii, membrii organismelor de conducere centrale și locale ale partidelor pentru cele de mai sus și pentru multe dintre cele de mai jos.
Președinții și vice-președinții de agenții, de companii sau societăți naționale (câte mai avem, dacă mai avem), de consilii de administrație ale firmelor cu capital de stat, directorii generali, directorii simpli, directorii adjuncți, șefii de birouri care nu-și fac treaba, care fură, care își pun salarii "nesimțite", care își angajează rudele, prietenii și colegii de partid, care iau mită, care forțează mita, care direcționează banii către anume firme umplându-și adesea buzunarele pe mai multe căi.
Președinții, vice-președinții, consilierii, directorii etc. consiliilor județene, primarii, vice-primarii, consilierii, directorii etc. primăriilor pentru aceleași motive.
Funcționarii din ministere, administrații locale, agenții etc., care sunt leneși, aroganți, lacomi, disprețuitori, incompetenți, brutali, iau mită, cer mită, ne fură timpul, ne distrug nervii.
Specialiștii și meseriașii care nu-și mai fac meseria, pentru că nu-și știu meseria, pentru că sunt lacomi, pentru că le lipsește respectul față de munca lor, deci față de ei înșiși.
Firmele particulare și oamenii lor care iau pieile de pe clienții lor; care parazitează sectorul de stat; care trăiesc din corupția folosirii fondurilor bugetare contra unor comisioane uriașe și cu lucrări de o calitate execrabilă.
Pe cei din transnaționalele care exploatează fără scrupule România și se implică în deciziile politice direct sau prin intermediul statelor în care își au sediul principal.
Membrii partidelor asemănători șefilor lor pentru toate cele de mai sus. 
Similarii lor din sindicate pentru toate cele de mai sus;
ONG-urile născute pentru a drena fonduri, pentru a susține inițiative potrivnice moralei, identității persoanei și identității naționale, care acționează , în slujba unor interese și puteri străine, împotriva României; care susțin toate cele de mai sus;
Profesorii care nu educă.
Medicii care nu vindecă.
Ceferiștii, ratbiștii, metroriștii, constructorii, fermierii, vânzătorii, asistenții medicali ... pentru motive similare.
Părinții (bunicii) care nu știu să-și crească copiii, îi deformează, îi traumatizează prin (prea mult) rău sau prin (prea mult) bine, le oferă un exemplu negativ, îi îndrumă în mod voit să devină asemeni celor de mai sus, să existe doar pentru ei, pentru bani, pentru putere.
Toți cei care, prea ocupați cu propria persoană, prea leneși, prea neglijenți, prea elitiști, prea sclavi ai media, prea delăsători, prea slabi, chiar dacă nu au fost actori activi în niciuna dintre cele de mai sus, au trecut cu vederea, au fost beneficiari indirecți, au fost complici pasivi, au închis ochii, au tăcut, au acceptat, au girat, au asistat, au fost indiferenți față de tâlhăriile, abuzurile, crimele șefilor, superiorilor, patronilor lor; care s-au lăsat asupriți de funcționarii corupți pe care nu i-au demascat; s-au lăsat vrăjiți de oferta tehnologică ce a părut a le umple golul existenței; s-au lăsat în voia micilor și mai marilor plăceri și patimi, care s-au încrezut în ceea ce este lumesc și au uitat de ceea ce este etern.

Evident, fiecare aruncă vina pe toți ceilalți, sau măcar pe cei cu care intră în coliziune, cu cei din cealaltă tabără profesională, politică, de interese, plăceri, pasiuni. 

Avem nevoie de o mare curățenie? Dar de unde să înceapă? Și cine să o facă? Situația pare disperată, fără ieșire. 

O soluție, singura soluție, ar putea fi cei care au puterea, curajul, buna îndreptare să pornească curățarea cu ei înșiși, cei care pășesc pe calea transformării personale. Cei care renunță la ei pentru ceilalți, cei care știu și cred. Din păcate sunt puțini, prea puțini, iar fiara cu care au a se înfrunta e mult, mult prea mare. Dar ceea ce nu posibil omului, e posibil Domnului. Să ne rugăm deci, să avem răbdare, să ne schimbăm noi înșine și să sperăm.