Doi diplomați americani importanți, Nicholas Frank Taubman și Mark H. Gitenstein, sunt acuzați de trafic de influență în dosarul Microsoft.

Denunțul formulat de Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicațiilor, a fost remis în acest weekend președintelui Statelor Unite, Donald Trump și Procurorului General al Statelor Unite, Jeff Sessions.

Printr-un amplu document, sunt precizate faptele pentru care aceștia sunt incriminați în dosarul Microsoft. Compania însăși face și ea obiectul sesizării.

De asemenea, din grupul criminal organizat la care se referă Gabriel Sandu face parte și KPMG, o mega companie de consultanță, despre care fostul ministru al Comunicațiilor afirmă că a fost liantul și arhitectul întregii operațiuni prin care statul român a fost păgubit de zeci de milioane de euro, susține corectnews.ro.

Din respectivul grup, conform lui Gabriel Sandu, mai fac parte și Traian Băsescu, fost președinte al României, Emil Boc, fost prim-ministru și Elena Udrea, fost consilier prezidențial, fost ministru al Turismului și fost ministru al Dezvoltării.

”Denunțul tocmai a fost transmis în Statele Unite. Acesta a fost făcut ca urmare a faptelor că denunțul depus în România nu a avut niciun efect, motiv pentru care având în vedere implicarea unor ambasadori și a unor societăți care au sediul principal în SUA a considerat necesar să sesizeze pe această cale și autoritățile americane dar și președintelui Donald Trump”, a declarat Dan Chitic, avocatul lui Gabriel Sandu, la Antena3.

Denunțul complet făcut de Gabriel Sandu către Donald Trump

Subsemnatul Gabriel Sandu, cu domiciliul ales la sediul Cabinetului Individual de Avocatură Daniel MV Chitic în București, Bd. Hristo Botev nr. 7 et. 4. ap. 4, sector 3, vă semnalez pe această cale săvârșirea mai multor infracțiuni de către Microsoft și KPMG, reprezentanții celor două companii dar și de către doi ambasadori ai Statelor Unite în România.  

Acestea s-au petrecut în perioada în care am fost membru al Guvernului României, 23.12.2008-01.09.2010, când, în calitate de ministru al Societății Informaționale și al Comunicațiilor, am luat la cunoștință faptele pe care urmează să vi le expun. Totodată, dețin probe că și în perioda în care nu am fost ministru, timp de aproape 10 ani, persoanele respective au săvârșit aceleași fapte.  

Precizez că, la data de 27 septembrie 2017, am depus în fața autorităților române, respectiv la Direcția Națională Anticorupție, un denunț împotriva următorilor:  

- compania Microsoft, care a săvârșit faptele prevăzute de art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infracțional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen., 290 C.pen. și 292 C.pen. (instigare la trafic de infuență, dare de mită și cumpărare de influență);

- ambasadorii SUA - Nicholas Frank Taubman și Mark H. Gitenstein și ambasadorul Austriei - Martin Eichtinger care au săvârșit faptele prevăzute de art. 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuență);

- Băsescu Traian, fost președinte al României, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infracțional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuență), 289 C.pen. (luarea de mită), art. 29 lit. c din Legea 656/2002 (spălarea de bani);

- Emil Boc, fost prim-ministru al României și Elena Udrea, fost consilier prezidențial, fost Ministru al Turismului și fost Ministru al Dezvoltării, în prezent cercetată penal pentru mai multe infracțiuni de corupție, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuență);

- Dorin Cocoș, Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Călin Tatomir, Sorin Eftene, Florin Pletea, Dragoș Nicolaescu, pentru săvârșirea  faptelor  prevăzute de art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infracțional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influență), 47 raportat la 291 C.pen., și 292 C.pen. (instigare la trafic de infuență și cumpărare de influență) și art. 29 lit. a și b din Legea 656/2002 (spălarea de bani).

Toate aceste fapte sunt prevăzute în legislația penală română.

Pentru început, iată câteva elemente din contextul în care s-a derulat în ansamblul ei operațiunea Microsoft, care a prejudiciat statul român cu zeci de milioane de euro: 

1. Între Guvernul României și Microsoft, la Roma, în data de 17 Septembrie 2003, a fost încheiat un "Parteneriat strategic”. Acesta a avut ca efect instituirea unui monopol în favoarea gigantului IT american pe piața din România. Respectivul monopol a fost consfințit prin semnarea de către ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Dan Nica și de către Steve Ballmer, CEO Microsoft, a unei "Scrisori de intenție”. Ulterior, la data de 15 aprilie 2004, a fost semnat Contractul 0115.RO, care viza  preluarea de licențe pentru operarea computerelor deținute de administrația centrală dar și pentru proiectele de e-government și licențele educaționale. Precizez că numărul de licențe vizate depășea cu mult numărul computerelor existente. Acest contract încheiat între stat și o entitate privată a încălcat legile concurenței. Efectul a fost că Microsoft a devenit placa turnantă a pieței IT din România, dar și a securității cibernetice a statului român. În același timp a fost anihilată libera concurență pe piața IT din țara noastră, prin legalizarea și instituționalizarea abuzului de poziție dominantă a companiei Microsoft în România. Microsoft operează la nivel mondial prin subsidiare zonale ale concernului multinațional, așa cum au releifat și verificările întreprinse în Dosarul 1865/1/2016 din care a reieșit că "Micrososft România SRL (…) este o filială a Microsoft Corporation care se ocupă în special cu activități de marketing și servicii de suport tehnic, Microsoft Ireland Operations Limited fiind singura entitate autorizată de Microsoft Corportion să deruleze activități legate de livențiere a produselor Microsoft pe teritoriul Europa, Orientul Mijlociu și Africa, inclusiv încheierea contractelor de licențiere software Microsoft, determinarea de prețuri recomandate, stabilirea de prețuri către distribuitori, acordarea de discount-uri către distribuitori precum și încheierea contractelor de distribuție cu partenerii săi (adresa nr. 2021.19.09.2014 emisă de Microsoft România SRL).”

2. La intervale de patru-cinci ani, contractul inițial a fost novat prin încheierea unor acte adiționale. Au fost de asemenea încheiate noi contracte de ambele părți în urma unor negocieri directe și netransparente, care au încălcat, o dată în plus, legile europene ale concurenței. Contractele succesive care au novat "Parteneriatul strategic” și Contractul 0115.RO au fost făcute prin coruperea sistematică a oficialilor români, prin crearea unei grupări infracționale, care s-a aflat, de-a lungul timpului, în mod invariabil, în spatele echipelor de negociatori. Acestora li s-au oferit ca recompensă, sub formă de mită, procente importante din prețul contractelor încheiate cu statul român. 

3. Compania Microsoft (prin subsidiara sa Microsoft Ireland Operations și reprezentanța sa – Microsoft România) nu putea încheia în mod direct contracte din cauza unei interdicții stabilite de instanțele internaționale în domeniul concurenței. În această situație, Microsoft a operat și comercializat în România în mod indirect licențe și servicii, prin intermediul unor terțe companii agreate și abilitate de către compania americană, numiite LAR-uri, respectiv Large Account Reseller. Aceste terțe companii obțineau și obțin și în prezent, în mod netransparent, discounturi stabilite în urma unor negocieri directe între acestea și compania Microsoft.

4. Au fost prevăzute sume uriașe (de zeci de milioane de euro) pentru consultanță și asistență, pe care Guvernul României le-a plătit, deși serviciile nu au fost asigurate decât parțial. Acești bani au fost dirijați către o rețea de offshore-uri. 

5. În realitate, Microsoft nu livra nici toate produsele (licențele) contractate, și nici consultanța convenită.
„Afacerea Microsoft”, bază a „platformei” Microsoft, a avut două componente clare:

A. o latură legală și transparentă, parte a Parteneriatului strategic încheiat între această companie și România având ca principale obiective:

Combaterea pirateriei software și respectarea dreptului de proprietate intelectuală.

Trecerea României către o societate informațională.

B. o latură ocultă, care s-a dezvoltat în decursul legăturilor contractuale ale acestei companii cu statul român și din care pot enumera:

Sursă de finanțare pentru toate campaniile electorale prezidențiale și de partid în perioada 2004 – 2012.

Crearea unei "platforme Microsoft” formată dintr-o rețea de offshore-uri și subcontractanți Microsoft ca bidoane de acumulare și redistribuire a profiturilor realizate de LAR-urile Microsoft (FSC și D-Con.net AG) în favoarea directorilor Microsoft România, Irlanda, America, directorilor de multinaționale FSC și KPMG, precum și a intermediarilor Claudiu Florică, Dinu Mihail Pescariu, Dragoș Stan.

Asigurarea unei protecții guvernamentale, judiciare, politice, de partid;

asigurarea efectivă a unui sistem informațional și de facilitare a accesului la principalele afaceri guvernamentale IT sau de orice altă natură, unde accesul la informație era vital.

Cooptarea în afacerea Microsoft a KPMG și a unor case de avocatură (care au asigurat și redactarea acordului cu Microsoft, protocolului cu Microsoft, HG-urilor cu Microsoft FSC, contractelor cu Microsoft, actelor adiționale) pentru înființarea rețelei de offshore-uri și a contractelor între ele având ca scop spălarea banilor

Cooptarea în afacerea Microsoft a unor bănci, dintre care Unicredit a avut un rol principal în susținerea și finanțarea afacerii, având responsabil de proiect Microsoft și directorii implicați în echipa ocultă Microsoft.

Cooptarea în afacere a sute de miniștri, secretari de stat, secretari generali de ministere, șefi de instituții, care au elaborat documente, au semnat acceptanțe pentru produse nelivrate niciodată, au format masa tăcută care a asigurat continuitatea afacerii Microsoft, în spatele tuturor miniștrilor mai mult sau mai puțin marionete.

Mecanismul de bază al "afacerii” Microsoft a fost acordarea unor discounturilor uriașe către LAR-urile agreate de către Microsoft Corporation și Microsoft Ireland Operastions Limited, discounturi care însă nu se regăseau și în oferta către beneficiarul final - Guvernul României. Directorii Microsoft au primit o mare parte din aceste discounturi sub formă de comisioane, la început pe bază de înțelegere cu directorii FSC Viena și directorii FSC România, apoi cu diferitele LAR-uri subcontractante, aceștia prejudiciind Statul Român cu mai mult de 100.000.000 $, prin nelivrare și/sau plata multiplă a acelorași licențe educaționale niciodată folosite dar plătite de trei ori.

Discounturile speciale, acordate doar pe filiera internă Microsoft SUA – Microsoft Irlanda – Microsoft România doar "LAR-urilor speciale" (conduse de persoane agreate, respectiv de dl Claudiu Florică), ajungeau, în parte, înapoi în America prin comisioane plătite de Dinu Mihail Pescariu direct directorilor sau vicepreședinților Microsoft America, ca urmare a încheierii contractelor dintre Microsoft România – Guvernul României.

Acesta este motivul pentru care discounturi excepționale de până la 64 % au fost acordate LAR-urilor controlate de domnii Claudiu Florică și Dinu Mihail Pescariu direct de către vicepreședinți și directori ai Microsoft SUA, (parteneri de golf ai dlui Dinu Mihail Pescariu), vicepreședinți și directori care primeau în schimbul acestor servicii materializate în oferte excepționale procente importante din "discounturile speciale” oferite. Dorin Cocoș mi-a confirmat și el că unul dintre cei care conduc Microsoft America a fost adus la el de către Dinu Pescariu, și acesta a primit 3.000.000 € de la Dinu Pescariu, ca să asigure și să aprobe aceste discounturi.

În anul 2004, Florică Claudiu, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers în România, a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească afacerea și respectiv derularea contractului prin susținerea financiară pe care o puteau acorda, sau prin influența pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului.

Astfel, în această afacere au fost cooptați:

Dragoș Stan, administrator al firmei Scop Computers, care avea ca principal obiect de activitate comerțul cu calculatoare, echipamente periferice și software, căruia îi revenea rolul de a asigura un circuit al sumelor de bani care să permită plata unor comisioane către persoanele decidente în Guvernul României dar și către persoane influente în Microsoft (SUA, Irlanda și/sau România), în FSC (Viena și România) și în oricare alte direcții care asigură bugetarea afacerii în bugetul României și protecția prezentă și viitoare a lor.

Khalil Abi Chahine, căruia îi revenea sarcina de a intermedia, direct sau prin intermediul altor persoane, relația cu Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI) și Secretariatul General al Guvernului (SGG).

Culacov Nicolae Dumitru, administrator al OMNITECH Trading SA, apropiat al ministrului Mihai Nicolae Tănăsescu, care avut rolul de a obține aprobările de la Ministerul Finanțelor Publice și de a obține scrisoarea de confort.

Ujeniuc Alexandru, administrator al SC.Dim Soft SRL, care avea rolul de a asigura suportul tehnic vis-a-vis de relațiile îndelungate ale firmei cu Microsoft și relaționarea cu persoanele din conducerea Microsoft România, precum și deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie plătite foloase unor funcționari implicați, directorilor Microsoft, directorilor FSC, membrilor grupării Florică.

Dinu Pescariu, care trebuia să asigure susținerea financiară a vicepreședinților și directorilor Microsoft SUA, Irlanda, România, care decideau condițiile contractuale și discounturile acordate doar LAR-urilor pentru uz extern.

Dinu Pescariu, Dragoș Stan și Thomas Heinischell erau principalele "bidoane colectoare” ai banilor obținuți din spolierea staului român prin offshore-urile controlate de aceștia, atât pentru "afacerea Microsoft” care a prejudiciat statul român cu 400.000.000$ dar și pentru "afacerea SEI” – cu un prejudiciu de 125.000.000 $ și "afacerea EADS” – cu un prejudiciu 1.000.000.000 euro.                         

Persoanele menționate se asigurau de protecția unor oameni din serviciile secrete, inclusiv cu avocați puși la dispoziție pentru a-i apăra. Ei trebuiau să asigure, pe baza protecției acordate, relaționarea cu persoane ce aveau influență asupra unor membri ai Guvernului și să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăți către decidenți și orice alte persoane influente.

Aceste plăți erau efectuate către:

1. trinomul Claudiu Florică, Dragoș Stan, Dinu Pescariu.

2. Vicepreședinți Microsoft SUA

3. Directorii Microsoft Irlanda și România

4. Directorii FSC Viena și FSC România

5. Gruparea Florică

6. Miniștri și funcționari implicați

7. Alții în funcție de comenzi și necesități.

Alte persoane determinante în afacerea Microsoft, încă de la începutul acesteia, au fost și:

- Nicolaescu Dragoș, director FSC, care trebuia să asigure suport tehnic, deschiderea unor conturi în străinătate, din care să fie efectuate plăți către miniștrii sau funcționarii implicați.

- Sorin Eftene, fost director Microsoft, care trebuia să asigure suport tehnic, acum fiind angajat ca director Synotech – D-Con.net AG - LAR agreat al Microsoft aflat în relații contractuale cu Guvernul României.

- Pletea Florin, director Microsoft, pentru suport tehnic și deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăți către miniștrii sau funcționarii implicați.

Subliniez pe această cale că Ambasada SUA a fost un actor determinant și un factor de presiune permanent fără de care "afacerea Microsoft” nu ar fi existat. 

Prejudiciul produs de compania multinațională Microsoft Corporation SUA guvernului în perioada 2004 – 2009 are următoarele părți componente, formate exclusiv din produse nelivrate din componența licențelor Microsoft cumpărate, servicii nelivrate și ore de consultanță neefectuate, dar pentru care FSC și Microsoft au obținut certificat de acceptanță ca și cum ar fi fost livrate de Microsoft via FSC către Secreatriatul General al Guvernului României.

Valoarea inițială a contractului 115RO încheiat în anul 2004 între SGG și Microsoft, prin reprezentantul său Fujitsu Siemens GMBH Austria a fost de 54.567.465 USD pentru un număr de 50.155 licențe cu drept de utilizare începând cu anul 2004 până în anul 2009.

Totalul prejudiciului aferent contractului 115RO/2004 s-a ridicat la 26.400.000 $, din care 11.000.000 $ costuri legale de finanțare (a determinat creșterea valorii contractului de la 42.000.000 $ oferta inițială, la 54.567.465 $.) și 15.600.000 $ - proveniți din servicii nelivrate - plătiți ilegal cu avizul și acordul dat de Microsoft prin Silviu Hotăran, Ovidiu Artopolescu, Florin Pletea, Sorin Eftene, care au supravegheat afacerea Microsoft. Banii au fost împărțiți între Microsoft, FSC, KPMG și directorii Microsoft enumerați mai sus, directorii FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) Viena în frunte cu Malinovski, dar și ai FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) România, Claudiu Florică, Dragoș Nicolaescu, Diana Comanici împreună cu cei care țineau legătura cu serviciile secrete și guvernele României – Dragoș Stan și Dinu Mihail Pescariu. Banii pe servicii plătite dar nelivrate au fost împărțiți între toți cei de mai sus. 

Vă mai aduc la cunoștință și că începând din anul 2008, luna iunie, companiile Microsoft și FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) au impus Guvernului un contract de consultanță juridică pentru MCTI cu avocatul Doru Boștină. Acesta era, în același timp, și avocatul Ministerului Comunicației și Societății Informaționale, dar și avocatul Unicredit Bank (banca ce a închaeiat contractul de factoring cu LAR-ul agreat), lucrând direct cu domnii Florică Claudiu, Dinu Pescariu, Dragoș Nicolaescu, Florin Pletea, Sorine Eftene plus Călin Tatomir. Aceștia împreună au procedat la inițierea unui număr de Hotărâri de Guvern prin care se efectuau plăți ilegale.   

În aceste condiții, în anul 2008 avocatul Doru Boștină la dispoziția și sub semnătura secretarului general al MCTI Cezar Armeanu, secretarului de stat Szomodi și a ministrului MCTI Karoly Borbely, redactează trei hotărâri de guvern (ilegale și abuzive), care au ca scop justificarea plății retroactive a unor produse și servicii nelivrate și anume a kiturilor de licențe, care deși trebuiau să fie livrate și folosite de beneficiari începând cu 01.01.2006, ele au fost predate abia în noiembrie 2008 pe bază de acceptanță semnată de MCTI.

Aceste hotărâri de guvern au fost HG 634 / 2008 (având ca obiect plata 31.144.865,64 $ pentru 39.385 licențe care ar fi trebuit să fie livrate în perioada 2006 – 2009), HG 634/2008 și HG 1193/2008

La expirarea contractului 115.RO/2004, la presiunea expresă a ambasadorului SUA Nicholas Taubman (care a promis și a garantat că totul va fi legal 100% și nu se va mai întâmpla niciodată să se ajungă în situația în care FSC împreună cu gruparea Claudiu Florică a prejudiciat statul român cu 131.000.000 $, care nu a primit absolut nimic în schimbul a ecstor bani), în calitate de Ministru al Comuniocațiilor și al Societății Informaționale, a trebuit să iau hotărârea continuării relațiilor contractuale dintre statul Român și Microsoft, fiind adoptată HG 460 / 2009.