ascultă articolul

Evenimentele legate de OUG privind Codul Penal au atras critici din partea multor state membre UE.

Fostul președinte al României din perioada 1996-2000 a făcut o declarație prin care spune că "România nu este în situația de a primi lecții de democrație de la niciun alt stat din UE".

"Având în vedere degradarea accelerată a climatului social și a cooperării dintre instituțiile statului, care pot aduce grave prejudicii securității naționale și pot întrerupe cursul ascendent al dezvoltării economice a României, considerând justificate demonstrațiile de protest ale cetățenilor din Capitală și din alte mari orașe ale țării,

Solicit majorității parlamentare PSD – ALDE să ceară Guvernului abrogarea Ordonanței de Urgență referitoare la modificarea Codului Penal și să asigure promovarea în Parlament a unui proiect de lege care să fie dezbătut în procedură normală, alături de proiectul Legii de grațiere. Dacă această propunere va fi acceptată, toate partidele parlamentare vor avea posibilitatea să exprime punctele de vedere documentate, la fiecare articol supus dezbaterii parlamentare, în totală transparență față de opinia publică. Se va evita totodată posibilitatea ca partidele politice să deturneze în scopuri partizane obiectivul principal al manifestațiilor de protest – eliminarea corupției, din toate sectoarele societății.

Apreciind implicarea Universității din București în rezolvarea conflictului instituțional actual, propun ca, în paralel cu dezbaterea parlamentară, să se organizeze o largă dezbatere în cadrul societății civile, sub egida Academiei Române, cu participarea profesorilor și cercetătorilor de la Facultățile de Drept ale Universităților din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, a institutelor de cercetări juridice, a asociațiilor magistraților și a asociațiilor civice cu expertiză în domeniul legislației.

Obiectivele acestei dezbateri ar trebui să fie: ordinea constituțională; separația puterilor în stat; măsuri de prevenire a corupției și a abuzurilor, pentru a împiedica venirea altor persoane corupte în locul celor anchetate, judecate sau condamnate; edificarea unei economii concurențiale sănătoase, eliberată de intervenții oculte.

Cred că România nu este în situația de a primi lecții de democrație de la niciun alt stat din U.E. sau din altă parte a lumii și poate să-și rezolve singură problemele interne, apelul la orice instanțe străine fiind rușinos.

Am observat că s-au evocat deseori în ultimele zile manifestațiile sângeros reprimate în timpul Revoluției din decembrie 1989 și a Pieței Universității. Aș vrea să mă adresez participanților la actualele mitinguri de protest pentru a le spune că înțeleg foarte bine îngrijorările și nemulțumirile lor.

Nu știu dacă mai sunt astăzi mulți interesați de experiența unei persoane implicate direct, în urmă cu douăzeci și șapte de ani, în schimbările care au început odată cu prăbușirea dictaturii comuniste, dar s-ar putea ca evocarea lor să ajute la ceva.

Am deschis balconul Facultății de Geologie din Piața Universității, pentru a permite exprimarea liberă a ideilor în manifestația maraton pentru democrație din aprilie – iunie 1990. În discursul pe care l-am ținut în 15 noiembrie 1990, la mitingul de înființare a Alianței Civice, în fața a peste o jumătate de milion de oameni, m-am opus înlăturării prin forță a conducerii politice de atunci și am pledat pentru o schimbare democratică, prin alegeri parlamentare și prezidențiale.

După ce am fost ales președinte, prin votul a peste șapte milioane de cetățeni români, m-am dus la Bruxelles și Strasbourg pentru a anunța că România nu mai acceptă monitorizarea pentru nerespectarea drepturilor omului și aceasta a fost imediat ridicată de Consiliul Europei.

Am lansat, împreună cu președintele Clinton, în 1997, la București, Parteneriatul strategic cu S.U.A., care a fost consolidat în anul 2000. Am reușit să deschid negocierile de aderare la Uniunea Europeană, în 1999 și să asigur integrarea României în N.A.T.O., în valul al doilea. În toată acea perioadă, nimeni din străinătate nu și-a permis să dea indicații României, țara noastră fiind prezentată de șefii de stat occidentali ca un model de rezolvare a problemelor interetnice și ca un lider regional.

Am declanșat prima mare campanie împotriva corupției. Am reușit să depășim o gravă criză financiară, să asigurăm, în anul 2000, prima dezvoltare economică sănătoasă, să rezolvăm disputele dintre instituții prin dialog respectuos și să redăm oamenilor sentimentul libertății.

Toate acestea s-au putut realiza pentru că în acei ani grei a existat o excepțională solidaritate civică, iar cetățenii au acceptat să plătească prețul dur al tuturor reformelor.

Mulți dintre cei care au luptat cu peste două decenii în urmă pentru schimbarea regimului totalitar și a sechelelor lui au părăsit această lume. Sper ca idealurile pentru care ei au luptat să rămână vii în prezent și o sursă de inspirație în vremurile ce vor veni", se arată în scrisoarea lui Constantinescu.