Avem datoria să ne amintim cei care s-au strâns în jurul „kilometrului zero” al „zonei libere de neocomunism”, spune fostul președinte al României, Emil Constantinescu, în mesajul trimis pe adresa redacției ActiveNews cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la debutul fenomenului „Piața Universității”.

În cuvântul său, fostul președinte spune că acum țara se confruntă „cu alte dificultăți, cu alte provocări și incertitudini, cu multă dezbinare și cu un alt val de ură, care s-a mutat din stradă pe rețelele de socializare”.

De asemenea, el deplânge însingurarea care i-a cuprins pe unii români.

„Suntem însingurați nu numai de pandemia care ne-a izolat în casele noastre, dar și de egoismul pe care competiția acerbă pentru interese, bani și lupta pentru putere l-au răspândit, însă putem regăsi forța de a ne reuni gândul și simțirea”, a declarat fostul președinte.

Emil Constantinescu a fost președintele României între 1996 și 2.000.

Iată mesajul integral:

„Piața Universității, azi

În 22 aprilie 2020, când se împlinesc treizeci de ani de la debutul mitingului-maraton din Piața Universității, gândul meu se îndreaptă spre cei care au luptat pentru democrație, în primăvara anului 1990. Spre cei care – militând atunci în Liga Studenților, Grupul Independent pentru Democrație, Alianța Poporului, Asociația 21 Decembrie, Asociația 16-21 Decembrie, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, Societatea Timișoara, asociații ale liceenilor și sindicate libere – s-au reunit în jurul "kilometrului 0” al "zonei libere de comunism”. Spre greviștii foamei din corturile din fața Teatrului Național, spre primele posturi de radio independente și spre ziarele România liberă, Baricada, Zig-Zag, Expres, Dreptatea, Viitorul care dimineața erau citite pe nerăsuflate și seara, aprinse, deveneau candele ale speranței. Spre cei care au vorbit timp de șapte săptămâni din balconul Facultății de Geologie, pe care l-au transformat într-o tribună și o „școală a democrației” și spre cei care, participând seară de seară la manifestație, au dus mesajul lor mai departe.

Credeam că suntem mulți, alegerile din "duminica orbului” ne-au arătat că eram puțini, dar violența represiunii care a pus capăt manifestației din Piața Universității a demonstrat că cei puternici atunci se temeau de dispariția fricii din sufletele oamenilor, de forța adevărului și a credinței în idealuri. Mulți dintre cei care au participat la acea renaștere spirituală a societății nu mai sunt printre noi și avem datoria să-i păstrăm în memoria noastră și să le aducem un pios omagiu în Săptămâna Luminată.

După treizeci de ani, evenimentele de atunci au devenit istorie. O istorie care ne-a adus în Uniunea Europeană, în Alianța Nord-Atlantică și în rândul democrațiilor consolidate. Ne confruntăm cu alte dificultăți, cu alte provocări și incertitudini, cu multă dezbinare și cu un alt val de ură, care s-a mutat din stradă pe rețelele de socializare. Suntem însingurați nu numai de pandemia care ne-a izolat în casele noastre, dar și de egoismul pe care competiția acerbă pentru interese, bani și lupta pentru putere l-au răspândit, însă putem regăsi forța de a ne reuni gândul și simțirea.

Avem la dispoziție cincizeci și trei de zile de acum înainte pentru a rememora evenimentele de atunci, pentru a ne reaminti visurile și idealurile pentru care am luptat, greșelile pe care le-am făcut, contestările reciproce care ne-au îndepărtat unii de alții. Sinceritatea și profunzimea cuvintelor rostite din balconul Universității din București de mari intelectuali ai României și de mulți oameni simpli dar curați la suflet, pe care le vom posta pe site-ul nostru în săptămânile următoare, pot fi recuperate într-un recurs la istoria recentă a României. Redescoperirea acelor momente de "lumină în întuneric” ne poate ajuta să învingem nu numai virusurile care ne contaminează corpul, dar și pe cele care ne contaminează conștiința și să înțelegem că "numai împreună putem reuși” împotriva Răului, redescoperind Binele din noi”.