ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Fundația pentru o Societate Deschisă Europa (FSDE) a vărsat aproape 150.000 de dolari în campanii menite să influențeze alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2014, scrie hink-thank-ul american „The Capital Research Group”, în cel mai recent articol despre influența lui George Soroș în afacerile din România. Acesta este al nouălea articol din Seria „Soroș în România”, despre care ActiveNews a relatat deja.

Astfel, americanii scriu că filiala din România a FSDE a primit 91.500 de dolari pentru o campanie împotriva „hate-speech-ului” și, mai important, una pentru mobilizarea românilor care locuiesc în străinătate.

„(FSDE) a donat 91 500 de dolari în contul Fundației pentru O Societate Deschisă România pentru o campanie împotriva „hate-speech”-ului, atât la alegerile europarlamentare cât și pentru alegerile prezidențiale din Noiembrie. Aceeași fundație a mai primit 41 250 de euro pentru a mobiliza românii care trăiesc în străinătate cu scopul de a dilua importanța votului autohtonilor din țările respective”, scrie jurnalistul Jacob Grandstaff în articolul său.

Societatea Academică Română, ONG condus de Alina Mungiu și Activewatch, ONG-ul condus de Mircea Toma, au fost principalii vectori care s-au ocupat de campania împotriva „discursului instigator la ură” din România anilor 2014-2015.

Autorul vastului documentar despre Soroș notează că ONG-urile din orbita magnatului american au tratat Direcția Națională Anticorupție ca pe propriul partid politic, deoarece nu exista o asemenea grupare până la apariția formațiunii Monicăi Macovei.

„Alegerile prezidențiale din România anului 2014 prezentau o imagine destul de sumbră pentru sorosiștii români, așa cum îi numesc detractorii miliardarului. ONG-urile fondate de Soroș au tratat Direcția Națională Anticorupție ca pe propriul partid politic, pentru că lipsea o facțiune clară, cu ideologie pro-societatea deschisă pentru a o susține”, notează autorul, care sub titlul : „Alegerile prezidențiale din România, ținute ostatice de un Procuror Autocratic”.

Jacob Grandstaff descrie plastic lupta anticorupție din România și efectele ei: „Efectele DNA-ului asupra corupției din România sunt similare cu punerea unui furtun pe fața unui copil de cinci ani, a cărui mânecă i-a luat foc. Jetul a stins flăcările, dar a orbit complet copilul în timpul ăsta”.

Acesta continuă afirmând că Laura Codruța Koveși i-a tratat pe liderii UE și pe reprezentații SUA ca pe supervizorii săi.

„În schimb, ei au făcut-o de neatins și au recompensat-o la nivel internațional”, continuă autorul.

Odată ce Monica Macovei și-a anunțat candidatura la președinție, filială locală a Fundației Societății Deschise a început s-o susțină, dar pentru că nu o putea face legal, a folosit fondurile primite pentru a-i ataca pe contracandidații fostei procuroare. 

În final, autorul concluzionează că principalii beneficiari ai crizei de la alegerile prezidențiale au fost instituțiile de forță, care ar fi primit astfel, credit din partea populației, autorul argumentând cu un citat din Dan Tăpălagă, fost bursier Freedom House, în acest sens.