Al cui este statul român, s-ar putea cineva întreba, având în vedere inactivitatea acestuia tocmai în Anul Centenarului. În această perioadă - din care s-au scurs deja patru luni -, instituțiile statului român ar fi trebuit să lucreze la turație maximă pentru promovarea culturii și identității naționale, dar realitatea pictează o cu totul altă imagine: nepăsare, incompetență, neglijență, inactivitate, sabotaj.

Nu știm în care dintre aceste categorii se înscrie decizia directoarei ICR, Liliana Țuroiu (FOTO), de a desființa Direcția „Românii din Afara Granițelor” (DRAG) din organigrama instituției.  Direcția „Românii din Afara Granițelor” este structura care se ocupă de soarta comunităților istorice de români din jurul țării noastre. Deși beneficiază de un buget minuscul și având la dispoziție 15 persoane, această structură a avut o activitate și rezultate notabile în favoarea celor 8 milioane de români din vecinătatea României. De altfel, în afară de această Direcție, de soarta românilor din comunităților istorice se mai ocupă doar Ministerul Românilor de Pretutindeni, instituție aflată însă, din păcate, în amorțeală.

Oficial, conform anunțului ICR de pe 9 februarie, Direcția „Românii din Afara Granițelor” nu se desființează, ci se...comasează într-o structură mai mare, respectiv „Direcția Generală Reprezentanțe din Străinătate”.

„Comasarea celor două structuri este de neînțeles în condițiile în care fiecare dintre acestea are un obiectiv totalmente diferit: Direcția Generală Reprezentanțe nu are ca obiectiv apărarea, conservarea și dezvoltarea comunităților istorice românești, ci promovarea culturii românești publicului străin în cadrul rețelei de ICR-uri din străinătate. Liliana Țuroiu se pune în poziția curioasă de a-și slăbi propria instituție sub pretextul întăririii ei, chiar în raport cu marea sărbătoare pe care o clamează: Centenarul Marii Uniri”, afirma deputatul PMP de Mureș, Marius Pașcan, într-o interpelare adresată șefei ICR pe 19 februarie. Poziția sa a fost susținută și de Doru Coliu, colegul său de partid, dar  și deputatul USR, Matei Dobrovie.
 
„Ani de-a rândul această direcție a funcționat eficient, realizând numeroase proiecte în sprijinul românilor din diaspora de mobilitate și comunitățile istorice din vecinătate. În cadrul întâlnirilor avute cu ocazia primei vizite parlamentare pe care am făcut-o în Serbia, etnicii români din Valea Timocului și Voivodina și-au exprimat recunoștința față de sprijinul primit de la această direcție a ICR”, a menționat Dobrovie în interpelarea sa.
 

Răspunsul ICR a fost că Direcția respectivă nu se desființează, ci...se comasează și va beneficia de „mai mulți specialiști decât au avut până acum ce va face posibilă creșterea calității și a numărului proiectelor pe care le vor derula pentru românii din afara granițelor țării”.

ICR mai susține că activitatea DRAG se va va extinde „de-acum, și asupra altor comunități de români din diaspora, întrucât toate reprezentanțele vor prelua, pentru românii din țările în care acestea își desfășoară activitatea, programele Departamentului pentru Românii din Afara Granițelor și ale Biroului Limba Română”.

Sursele contactate de ActiveNews relevă însă că aceste argumente invocate de ICR sunt false, deoarece prin comasare, activitatea, contactele și procedurile DRAG se vor pierde, totul urmând a fi luat de la zero, în condițiile unei alte structuri. Mai mult, activitatea se va birocratiza, fiind acum nevoie de acordul mai multor persoane pentru demararea oricărei acțiuni.

De altfel, din cauza dorinței decidenților de a tot reorganiza DRAG, aceasta a avut activitea blocată în primele trei luni ale anului centenar, deși anul trecut realizase peste 60 de acțiuni.

Mai mult, spun sursele noastre, românii din comunitățile istorice trăiesc în alte condiții și au alte nevoi decât românii care trăiesc în diaspora recentă. Nu se pot compara românii din Cetatea Albă - care nu au mai văzut un spectacol cultural în limba română de 70 de ani din cauza ocupației, cu românii care trăiesc în Spania, Italia sau Franța.

De altfel, o asemenea comasare s-a încercat și în trecut, referitoare la Muzeul Țăranului Român și Muzeul Satului. Reacțiile din spațiul public au fost vehemente, așa că până la urmă Guvernul Ponta a renunțat la idee.

Liliana Țuroiu a fost subiectul mai multor anchete de presă, între care și acuzația că își promovează colecția proprie prin intermediul ICR.

Recent, o jurnalistă a aflat că teza de doctorat a șefei ICR este ținută la secret de către Universitatea de Arte București.

ActiveNews a solicitat un punct de vedere din partea ICR pe acest subiect, dar până la ora transmiterii acestui material, nu am primit nimic pe adresa redacției. 

În concluzie, ne întrebăm, ca și Matei Dobrovie:   „cine se va mai ocupa de cunoașterea, afirmarea și promovarea limbii române, a identității culturale, spirituale și lingvisite a românilor de pretutindeni în cadrul ICR, dacă această Direcție va fi desființată?”.