ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a cerut primăriei Segarcea să-i retragă titlul de cetățean de onoare, acordat post-mortem scriitorului Vintilă Horia.

Conform documentului emis de instituția condusă de Alexandru Florian, scriitorul Vintilă Horia nu merită acest titlu deoarece a fost condamnat pentru "crime de război" de către un Tribunal al Poporului, în 21 februarie 1946.

Din fericire, Vintilă Horia( pe numele real Vintilă Caftangioglu), nu a apucat să facă o zi de închisoare, deoarece în momentul pronunțării sentinței, era în Occident.

Institutul "Elie Wiesel" afirmă că Vintilă Horia, autor al premiatului volum "Dumnezeu s-a născut în exil" ar fi vinovat de elogiera fascismului și a oferit justificări pentru politica antisemită a regimului Antonescu.

Ca argumente, "Elie Wiesel" citează din câteva articole, ce ar fi fost scrise în tinerețe de Vintilă Horia. Mai mult, acesta afirmă că în încercarea de a-l inculpa pe Vintilă Horia, instituția condusă de Alexandru Florian i-a atribuit lui Vintilă Horia cuvinte care nu-i aparțin.

Filozoful și fizicianul Basarab Nicolescu, apropiat al scriitorului, susține însă că acuzațiile aduse de "Elie Wiesel" nu sunt fundamentate.

"În adresă se menționează că Vintilă Horia a fost criminal de război și, ca argumente, se dau citate din publicațiile timpului, „Gîndirea” și „Sfarmă piatră”, unde e adevărat că era o tonalitate antisemită și o exaltare juvenilă a lui Vintilă Horia în acel moment, cînd i se părea că Mossolini reprezintă ceva. În citatul antisemit luat din „Sfarmă piatră”, dintr-un articol publicat pe 25 Iunie  1941, Vintilă Horia vorbește despre evreii care au asasinat ofițeri români, la intrarea în Basarabia. Dar acest lucru este un fapt. În schimb tonalitatea – da, Vintilă Horia a regretat-o mai apoi. Dar asta nu poate fi considerată o crimă de război. Dar domnul Alexandru Florian merge mai departe, în sensul că îi atribuie lui Vintilă Horia ceva ce nu îi aparține. Dă un citat dintr-un aticol din „Gîndirea” nr. 8/ 1937, în care Vintilă Horia ar spune că „ordinea fascistă înseamnă înainte de toate ordine spirituală”. Ori nu Vintilă Horia a spus acest lucru, ci René Benjamin, într-o carte pe care a scris-o despre Mussolini. Vintilă Horia acționa ca un cronicar literar, cita din autori, el îl citează pe René Benjamin și citatul i se atribuie acum lui Vintilă:  e o gafă monumentală", afirmă Nicolescu în Adevărul.

Acesta mai susține că Vintilă Horia a fost doar un anticomunist, iar scrierile sale nu pot intra în categoria "crimelor de război".

"Această alunecare semantică de la articole ale lui Vintilă Horia, scrise în tinerețe (avea 25 de ani), spre acuzația de a fi „criminal de război” sau „vinovat de genocid” este în fond o violare a legii, pentru că nu este permis să se interpreteze în acest fel o lege care vizează totuși acțiuni clare de crime de război. Se spune că este interzis cultul acestor persoane. Ce înseamnă asta? Că nu mai avem voie să vorbim despre Eliade, despre Cioran, despre Noica, sau mîine despre Eminescu, care a fost, cum spun unii, antisemit?", întreabă filozoful.

Mai mult, fiica lui Vintilă Horia, Cristina, a început demersuri pentru a deschide o acțiune judiciară în vederea anulării sentinței din 1946.

"A fost o injustiție și nu doresc ca tatăl meu să rămână în istorie ca un criminal de război când, evident, nu a fost", a spus ea. "Vreau ca adevărul să iasă la lumina și să se facă dreptate. Acum e o ocazie favorabilă datorită organizarii centenarului nașterii lui, care a avut loc în mai multe orașe din România și din străinătate și cu acest prijej s-au publicat multe studii și articole despre activitatea și opera lui, la multe edituri și reviste prestigioase, naționale și internationale", a conchis ea. 

În trecut, Institutul "Elie Wiesel" a mai cerut ca o stradă din Timișoara să nu poarte numele lui Petre Țuțea, să se dărâme un bust al lui Mircea Vulcănescu din București, dar și eliminarea unei plăci în memoria lui Nichifor Crainic. Aceste cereri au fost refuzate de autorități.