Parlamentul României a adoptat, fără niciun vot împotrivă, un proiect de lege în care Mișcarea Legionară este considerată fascistă, interzicându-se totodată „promovarea în public a ideilor legionare".
 
Mai mult se interzic "ideile, concepțiile și doctrinele legionare", fără a se specifica însă, care sunt acestea. De asemenea, persoanele condamnate politic în timpul regimului comunist, își pierd orice șansă la reabilitare, deși istoricii și juriștii au arătat că majoritatea proceselor erau farse judiciare.

Legea a stârnit protestele unor istorici, dar și a unei părți a societății civile, aceștia acuzând arbitrariul legii, dar și faptul că se încalcă principiul libertății de exprimare.

În acest sens, jurnalistul Victor Roncea a scos la iveală un document al Academiei Române, mai precis al Institutului pentru Studiul Totalitarismului, care demontează complet "legea anti-legionară".

În documentul semnat de directorul Institutului pentru Studiul Totalitarismului, Radu Ciuceanu, se afirmă că „întemeietorii Legiunii nu au elaborat o doctrină, un program în sensul deplin al termenului. În lucrarea sa, Pentru legionari (1936), Corneliu Zelea Codreanu arată că piatra unghiulară de la care pornește Legiunea este omul, nu programul politic".

Caracteristicile legionarismului, sunt, conform documentului: "educarea tineretului în spiritul naționalismului, al promovării vechilor tradiții ale poporului român, anti-bolșevismul, reformarea economică, socială și politică a societății românești, având o componentă religioasă puternică, aceasta din urmă conferind un caracter original Mișcării Legionare în contextul mișcărilor de extremă dreaptă europene ale vremii".

În continuare, documentul afirmă: „Mișcarea Legionară nu poate fi inclusă automat, a priori, în curentul "fascist", încă nedefinit complet și perceput astăzi ca "depersonalizat" la scară europeană pentru că se nesocotesc trăsăturile fundamental naționale".

În ceea ce privește legăturile legionarismului cu fascismul italian și național-socialismul german, Academia Română face următoarele observații: „Aversiunea față de bolșevism și lupta împotriva acestuia apropie Mișcarea Legionară de specificul epocii, de fascismul italian și de național-socialismul german, dar fără a permite înglobarea sa într-una din aceste doctrine.

Elementele de doctrină legionară apără și promovează tradiționalismul, specificul și realitățile românești, apărarea creștinismului ortodox,cerința instaurării unui stat autoritar, formarea unei elite disciplinate, naționaliste, care să educe masele în același spirit, revoluția spirituală, care să conducă la formarea "omului nou", cetățean având calități superioare, devotament și spirit de jertfă pentru interesul național".


Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului susține că legionarii și-au demonstrat din plin calitatea de luptători anti-comuniști.

"Trebuie reținut faptul că adevărata măsură a luptei antibolșevice a fost dată de Mișcarea Legionară pe front, prin înrolarea deținuților politici în batalioanele disciplinare destinate primei linii, unde s-au evidențiat prin fapte de vitejie, apoi în lupta împotriva instaurării regimului comunist. Componenta majoră a mișcării naționale de rezistență anticomuniste din România a fost legionară, realitate ilustrată de procentul major al deținuților politici din perioada 1945-1964, apreciat la 75%", se notează în document.

În final, se citează declarația publică a academician Dan Berindei, Președintele de Onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, în care se afirmă că "Mișcarea Legionară nu poate fi calificată drept 'fascistă' întrucât nu întrunește, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat și promovat, un caracter ideologic fascist".