Președintele României, dl Klaus Iohannis, s-a tras în poză și s-a postat pe Facebook alături de niște elevi, într-o întâlnire organizată de Funky Citizens. Pretextul? Să le explice elevilor „lipsurile și atmosfera apăsătoare din anii comunismului”; să-i ajute să înțeleagă „ororile celei mai negre perioade din istoria României”; și să ne amintească de „valoarea fundamentală a libertății”. 

Pentru ce militează Funky Citizens? Vorbim despre un ONG care promovează o agendă ultraradicală – ei fac lobby pentru educația sexuală în școli ACUM!; fac lobby pentru avortul la cerere (eventual, finanțat de stat); fac lobby pentru promovarea ideologiei LGBT și de gen – inclusiv prin intermediul disciplinei „Educație sexuală”; fac lobby pentru tot ce e „progresist” și radical și care se opune eticii naturale și tradiționale. Vorbim, așadar, despre o organizație de la EXTREMA STÂNGĂ a spectrului politic. O organizație care are în spate exact aceeași ideologie care a răspândit, în întreaga lume, BOLȘEVISMUL. Exact aceeași ideologie care a încălcat, încalcă și va încălca în mod sistematic „valoarea fundamentală a libertății”. Aceeași ideologie care – pentru neștiutori – a introdus pentru prima dată în istorie educația sexuală ca instrument al revoluției culturale în școlile publice (guvernul bolșevic de 133 de zile al lui Bela Kun în Ungaria, dat jos de armata română în 1919) și a legalizat avortul la cerere (în 1920, în URSS). 

Revenind la Funky Citizens, ce vor învăța tinerii, într-o astfel de întâlnire? Vor învăța că „atmosfera apăsătoare din anii comunismului” înseamnă două ore de program TV pe zi, lipsa portocalelor și a bananelor din magazine, și, eventual, case în care există sobe de teracotă (apropo, astfel de decoruri regăsim, mai peste tot, în România și în ziua de azi)? Ce valoare didactică are o asemenea întâlnire, dacă la asta se reduce esența comunismului? Valoarea de PROPAGANDĂ – da, pe aceasta o putem înțelege. 

Care este trucul, aici? E același vechi truc pe care îl vedem pus la treabă iar și iar în istoria recentă. Mass-media și politicienii ne îndeamnă să ne concentrăm atenția doar asupra unor anumiți lideri (de exemplu, tovarășii Ceaușescu și Dej), asupra formelor de la un anumit moment în care s-a manifestat comunismul (de exemplu, PCR, regimul Ceaușescu), și asupra etichetei de „comunism”. Și, în acest timp, nu pomenesc nimic despre esența doctrinei, despre nucleul dur de idei care i-a mobilizat pe vechii comuniști, și care îi mobilizează și pe noii comuniști. 

Dar ce reprezintă, în fapt, comunismul – ce ar fi putut să le spună dl Iohannis acestor elevi despre comunism? Nu decorul este relevant, ci conținutul de idei al comunismului. Când vorbim despre comunism, vorbim, în fapt, despre o utopie – despre obiective generoase care au sedus de-a lungul timpului intelighenția: o lume a egalității (înțeleasă ca „dreptate socială”), a fraternității (în fapt, tovărășie, unanimitate, înregimentare) între oameni și popoare, a eliberării de constrângerile moralității opresive iudeo-creștine și instituțiilor care au perpetuat-o (familia, Biserica). O utopie la care ni se promite că vom ajunge prin lichidarea elementelor „reacționare” și „dușmănoase” – conservatorii, creștinii, toți cei care se opun acestei utopii. 

Trucul este, așadar, acela de a distrage atenția prin arătarea cu degetul a formelor vechi („iată, acesta este comunismul, aceasta este constrângerea”), în timp ce închizi cu obstinație ochii asupra formelor noi. Forme sub care proliferează în fapt aceleași idei și obiective; doar ambalajele sunt puțin diferite, foarte puțin cosmetizate. 

 

Așadar, iată cum dl Klaus Iohannis își dă mâna, la vedere, cu radicalii de extremă stângă de la Funky Citizens. Ca să ne conducă de mână spre noua societate a Guvernului Luminat, a Justiției Sociale și a Eliberării Sexuale.

 

Desigur, toți cei care au o minimă memorie colectivă a istoriei știu că acest viitor utopic nu va sosi nici de data asta; iar, dacă vrem să ne apărăm libertatea (cum spunea KWJ), ar trebui să începem tocmai de la înțelegerea ESENȚEI nucleului de idei din spatele comunismului. Ceea ce face KWJ este o FALSIFICARE a sensului comunismului și o legitimare a unor noi extremisme utopice. Și, în subsidiar, ne spune să apărăm libertatea – în timp ce trebuie să fim mereu de partea instituțiilor de forță. Singurul care poate să închidă ochii și să mai creadă aceste povești de adormit copiii este adevăratul credincios, sectarul, fanaticul. Tot acela care (încă) poate să mai creadă că dl Klaus Iohannis e un președinte „pentru toți românii” (și nu doar pentru radicalii de extremă stângă) și un președinte „de dreapta”.