ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Publicația Deutsche Welle a criticat în termeni duri prestația lui Klaus Iohannis în timpul vizitei la București a lui Emannuel Macron. Iohannis s-a supus pur și simplu cerințelor președintelui Franței în ceea ce privește modificarea Directivei referitoare la statutul muncitorilor și nu a apărat drepturile românilor care lucrează în străinătate, scrie Horațiu Pepine în Deutsche Welle.

Principalul scop al vizitei președintelui Franței a fost modificarea Directivei referitoare la statutul muncitorilor, după ce președintele francez primise acordul de principiu al cehilor și slovacilor pentru modificarea directivei serviciilor în sensul dorit de el.

„Sosit în vizită oficială la București, președintele Franței Emmanuel Macron a fost primit cu mare entuziasm și nu a avut nicio dificultate în a-și impune punctele de vedere. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a atins scopul destul de ușor. Cu o zi înainte, la Salzburg, el reușea să obțină acordul de principiu al cehilor și slovacilor pentru modificarea directivei serviciilor în sensul dorit de francezi. De semnalat este că președintele Macron a primit ajutorul consistent al cancelarului Austriei, Christian Kern, care a îndeplinit discret rolul de mediator pe lângă premierul Slovaciei, Robert Fico și cel al Cehiei, Bohuslav Sobotka. Așa cum reiese dintr-un comunicat al Guvernului slovac, participanții la reuniune au convenit să modifice directiva muncitorilor detașați destul de rapid, în cursul reuniunii Comisiei din luna octombrie. Desigur că discuțiile de la Salzburg nu s-au limitat la subiectul ”dumpingului social”, după cum l-a numit cancelarul Austriei în termeni solidari cu președintele Macron, reuniunea abordând și tematica generală a construcției europene, îngrijorarea Estului față de Europa cu două viteze, migrația, ca și problemele privitoare la apărarea europeană.

Președintele Franței s-a arătat destul de concesiv față de preocupările tipice ale țărilor foste comuniste, de altfel fără să se angajeze la nimic concret, obținând în schimb o primă victorie care a funcționat ca un ascendent în discuțiile de la București. Sau mai exact, ar fi fost un ascendent în cazul în care președintele Iohannis ar fi formulat rezerve consistente. Dar el fusese de acord cu modificarea directivei încă de la Paris, iar acum, așa cum s-a înțeles din context, el a renunțat și la ultimile sale obiecții. Președintelui Macron părea că nu-i vine să creadă că lucrurile pot merge atât de ușor.

A fost însă deconcertant că președintele Klaus Iohannis a evitat cu tot dinadinsul să vorbească despre subiectul lucrătorilor detașați, deși era bine cunoscut că aceasta este principala preocupare franceză, cel puțin în perspectivă imediată. Cu ocazia vizitei sale la Paris, Klaus Iohannis abordase subiectul în treacăt, într-o frază pe care nici măcar nu a dus-o până la capăt, dornic, evident, să nu dea explicații.

Acum însă o ziaristă franceză i-a pus o întrebare directă și apăsată pe care nu a mai putut-o ocoli. I s-a cerut să spună clar dacă e de acord cu propunerile președintelui Macron de modificare a directivei. Dar chiar și de data aceasta a amânat răspunsul, invitându-l pe Macron să vorbească primul, apoi a vorbit disproporționat de mult, într-o vădită încercare de a încurca pistele și de a acoperi subiectul cu cețurile nuanțelor și îndoielilor. În cele din urmă am reușit să înțelegem că subiectul e foarte complex, că nu trebuie să operăm simplificări facile și, în cele din urmă, că, desigur, e de acord cu modificarea directivei de vreme ce ea provoacă atâta frământare. Devenise tot mai clar că sperase să evite subiectul și, de altfel, întreaga conferință de presă a fost regizată în așa chip, încât subiectul acesta să pară derizoriu”, scrie Deutsche Welle.
 
Spre deosebire de România, Polonia a criticat dur problema ridicată de Macron, ceea ce a dus la un schimb dur de replici între cele două părți. Premierul polonez Beata Szydlo a declarat că Varșovia refuză „până la capăt” o reformă a directivei, pentru că aceasa nu ar fi „în interesul muncitorilor polonezi”.
 
Jurnalistul de la DW a reamintit și de semnarea celor două declarații și a unui memorandum în prezența celor doi președinți, prin care România va cumpăra elicoptere și rachete de la Airbus. Deutsche Welle vorbește și despre faptul că președintele francez nu a oferit garanții foarte clare că va susține România să intre în Spațiul Schengen.

„Reuniunea cu presa a fost precedată de ceremonia semnării a trei acorduri prezentate extrem de pompos și dintre care două nu aveau o legătură directă cu vizita președintelui Macron, fiind perfectate mult înainte, iar al treilea a părut o cutie goală frumos ambalată. E vorba de o „declarație de cooperare pe subiecte europene de interes comun” fără ca cineva să explice ce conține ea.

Nici cu Schengen nu stă mai bine. Ce-i drept Emmanuel Macron a fost mai cinstit decât François Hollande, care promisese să susțină România (cel puțin așa crezuse Klaus Iohannis) și nu făcuse absolut nimic. Noul președinte al Franței nu a mai făcut promisiuni, anunțând în schimb exact acel lucru de care oficialii români inițiați se temeau cel mai tare. Și anume că România nu va fi primită în Spațiul Schengen mai înainte ca tratatul să fie reformat și abia apoi se va pune problema admiterii cu condiția ca România să participe solidar cu țările occidentale la efortul de preluare a migranților. Cel puțin Emmanuel Macron nu a mai invocat MCV-ul, dar, în noile condiții, asta nu mai înseamnă nimic.

În concluzie, președintele Macron a obținut un succes orbitor la București”, mai scrie sursa citată.