Istoricul și scriitorul Marius Oprea face o dezvăluire de proporții, în exclusivitate pentru Podul.ro. Nici mai mult, nici mai puțin, Oprea susține că noul partid lansat de fostul premier Dacian Cioloș a fost construit de un fost ofițer al Securității.

Iată articolul:

„Colegi de-ai noștri care împărtășesc aceleași valori, aceleași principii, oameni anonimi, dar care vor să dea o mână de ajutor, au depus o cerere de înregistrare a unui partid politic”, anunța degajat Dacian Cioloș, la momentul apariției partidului său PLUS, Partidul Libertății, Unității și Solidarității. Nume generos. Cerererea de înființare a formațiunii politice a fost înregistrată pe 28 septembrie 2018 la Tribunalul București. Fiind invitat pe atunci la o emisiune a prietenului meu, Tavi Hoandră, la Realitatea TV, nu m-am putut abține de la un comentariu. Anume că anonim înseamnă ”acoperit”. Adică securist sub acoperire.


Nu aveam de unde să știu atunci nu numai cîtă dreptate aveam, dar și că pentru mine ”eminența cenușie” din spatele partidului condus de Dacian Cioloș este de fapt o mai veche cunoștință: anchetatorul meu de la Securitate, fostul maior de la Direcția de cercetări penale, Alexandru Iordache. Probabil acesta a ținut ca Dacian Cioloș să nu divulge numele fondatorilor partidului. Cum scria Iordache acum un an și jumătate în revista SRI-ului, ”Intelligence în serviciul tău” despre istoria serviciilor secrete de informații din România, ”discreția și precauția caracterizau întreg sistemul”, iar ”secretul puterii serviciului și liderilor săi a rezidat în discreție”. Care, iată, n-a mai putut fi păstrată și anonimii lui Dacian Cioloș nu au rămas, deci, multă vreme așa.

Presa a titrat la cîteva zile de la acea emisiune la care participasem, pe 15 decembrie, cu litere de-o șchioapă: ”Lovitură de teatru! S-a aflat cine sunt de fapt ADEVĂRAȚII fondatori ai noului partid, PLUS, al lui Dacian Cioloș”. Toți fondatorii, așa cum apar pe site-ul Tribunalului București sunt de la Casa de avocatură „Iordache & Partners”, fondată în 1992 de Alexandru Iordache, personaj care mi-e mai cunoscut mie, lui Caius Dobrescu și Sorin Matei drept ”maiorul Alexandru” de la Securitate, coordonatorul anchetei penale la care am fost supuși în vara anului 1988. Secretarul general al partidului condus de Dacian Cioloș este Iordache Adrian Alexandru (”managing partner” la „Iordache Partners”) și fiul fostului nostru anchetator, ”maiorul Alexandru”, de la Serviciul de anchete penale al Securității Municipiului București. Președintele partidului este o anume Daneș Raluca Florina (senior associate la firmă) și vicepreședinte este Iordache Iulia (soția secretarului general și nora lui Alexandru Iordache). Partidul Libertății, Unității și Solidarității condus de Dacian Cioloș a fost înființat, așadar, ca partid de familie al fostului meu anchetator de la Securitate.

Fiul său, Adrian Iordache (FOTO), după cum am găsit pe internet, este convins că ”psihologia cognitivă va schimba acest secol în moduri profunde și interesante”. Tare! Secretarul general al partidului condus de Dacian Cioloș are 8 joburi enumerate în profilul său de pe Linkedin și, cu aceasta, nouă. În vara anului 2001, însă, nu era așa de profund și implicat în ”viața cetății”. Pe atunci, presa constănțeană relata că un oarecare Adrian Iordache, ”un șofer de 23 ani posesor al unui jeep Mitsubishi Pajero cu numărul B-35-PAJ” a accidentat un polițist în misiune, pe motocicletă, în stațiunea Mamaia. Adrian Iordache din București a fost identificat drept fiul avocatului Alexandru Iordache. Iordache senior a intervenit prompt la autoritățile constănțene, care, din nu știm ce motive, l-au prezentat drept parlamentar. Era ”doar” consilier personal al generalului Toma Zaharia din MAI. Adrian Iordache, fiul lui, își făcea pe atunci studiile in străinatate, în Canada și Franța. Cu promisiuni, victima, plutonierul de poliție Stoian a fost convins de către Alexandru Iordache să nu depună plîngere, pentru a aplana un posibil dosar penal. După ce a fost sigur de mușamalizare, Iordache nu i-a mai plătit polițistului nici costul tratamentului, nici măcar pe cel al tomografiei efectuate după accident. Cînd acesta l-a sunat, fostul anchetator al Securității i-a răspuns: „Ce, dom’le, vrei să mă suni pentru fleacul ăsta pînă ieși la pensie?”.

Despre Alexandru Iordache-tatăl (Foto), aflăm de pe pagina de prezentare a casei de avocatură Iordache & Partners, unde figurează drept fondator și mentor, că înaintea admiterii în barou în 1992, a lucrat în "law enforcement" (cum se numește, mai nou, Securitatea), fiind familiarizat cu "ambele tabere ale baricadei". Și mai tare! În schimb, Armaghedonul securiștilor din 2002 îl prezintă altfel: ”Fost ofițer de securitate, specializat în cercetari penale. La 31 Decembrie 1990 a fost trecut în rezervă la cerere din Serviciul Român de Informații. Implicat in operațiuni de contrabandă cu țigari aduse din Cipru, prin care a fraudat statul român cu 110 milioane dolari. La 15 Iulie 2001 a fost reactivat pentru scurtă vreme în SRI. În prezent (adică 2002 – n.n.) este consilier personal în probleme juridice al generalului Toma Zaharia, secretar de stat in Ministerul de Interne. S-a semnalat că deține conturi în Elveția, la BNP Schweiz”.

La ancheta din 1988, prietenii mei, Caius Dobrescu și Sorin Matei, au fost bătuți serios de anchetatori, conduși de Alexandru Iordache, care se recomanda „maiorul Alexandru”, venit pentru această anchetă de la București, și de căpitanul Gheorghe Moldoveanu din Serviciul de Anchete Penale al Inspectoratului de Securitate Brașov (acesta se prezenta tăios „Moldovan”, copiindu‑l cumva comic pe comisarul din filmele lui Sergiu Nicolaescu). Eu am avut mai mult noroc. Securitatea m-a găsit la Sarmisegetuza, de unde am fost fost ”săltat” chiar de pe șantierul arheologic. În mașina care m-a dus la sediul Miliției din comună, maiorul Iordache ședea în față, lîngă șeful de post, plutonierul Rusu. Eu eram încadrat de doi securiști, un anchetator de la Brașov și șeful biroului Securității din Hațeg, căpitanul Jurconi. Cei trei conversau între ei, făcînd pronosticuri asupra viitorului meu. Toate sumbre. Atît am mai apucat să le spun, ”dacă mă bateți, îi spun englezului și află BBC-ul” (lucram pe șantier cu un arheolog britanic, Mike Dawson), la care maiorul Iordache s-a întors către mine, cumva neliniștit, spunîndu-mi ”băiete, noi nu procedăm așa”. E drept, în vreme ce și-a petrecut amiaza jucînd table cu directorul muzeului pe treptele Miliției din Sarmisegetuza, maiorul Iordache mai lua o pauză și venea la anchetă, spre a domoli zelul căpitanului  Moldoveanu. Cel din urmă a devenit după 1989 membru fondator al Vetrei Românești (unde se spune că a ”cotizat” și Dacian Cioloș) și al PUNR-ului. Căpitanul Jurconi a ajuns șeful SRI-ului din Hațeg. Plutonierul Rusu a ieșit la pensie locotenent-colonel, la Poliția din Alba Iulia. Iar ”maiorul Alexandru”, după ce coordonase ”cercetarea arestaților” duși la Jilava în noaptea de 21 decembrie 1989 a intrat, pentru scurtă vreme, în Serviciul Român de Informații. De unde a plecat, pentru a se lansa în afaceri, alături de fiul său mai mare, notarul Mircea Constantin, fratele lui Adrian Iordache, secretarului general al Partidul Libertății, Unității și Solidarității, condus de Dacian Cioloș.

Familia mafiotă, strămoșul partidului de familie

În cartea mea Moștenitorii Securității, apărută la Polirom anul trecut într-o ediție revizuită și adăugită (editua Humanitas a declinat oferta de a o republica, deși prima ediție din 2004 s-a bucurat de un tiraj consistent) am scris mult despre ”destinul exemplar” al fostului meu anchetator Iordache, mentorul casei de avocatură care a fost mamă-surogat al Partidul Libertății, Unității și Solidarității, condus de Dacian Cioloș.

Alexandru Iordache, fostul șef al Serviciului Cercetări Penale din Securitatea Municipiului București a fost implicat în vaste acțiuni de contrabandă cu țigări. În anul 2002 au fost prezente în presă, în mai multe rînduri, probe și documente cu privire la „mecanismele celei mai profitabile rețele de contrabandă cu țigări, care a adus României un prejudiciu de peste 110.000.000 de dolari”, rețea organizată de Bogdan Petrescu, informator al Serviciului Român de Informații, un tînăr de doar 21 de ani, în spatele căruia se afla însă „creierul” întregii afaceri, fostul meu anchetator de la Securitate, Alexandru Iordache. Petrescu și Iordache au tras pe sfoară atît firma Papastratos, cît și statul român, beneficiind de înalta protecție de care se bucura fostul șef al cercetărilor penale din Securitatea București, ajuns consilier al generalului Toma Zaharia, în fața autorităților. Poate să nu fie tot o coincidență de nume că astăzi, în echipa de la Iordache & Partners care a fondat Partidul Libertății, Unității și Solidarității condus de tehnocratul Dacian Cioloș lucrează și o anume doamnă Antonia Zaharia. Ori că Sorin Boldi, "special counsel" la firmă are exact același nume cu unul din membrii consiliului de administrație de la SAI Muntenia, societatea care administrează SIF Muntenia.

Alături de Iordache și Petrescu, în actele de contrabandă a fost implicat și fiul mai mare al anchetatorului meu și frate al lui Adrian, acum secretarul general al PLUS. Mircea Constantin Iordache. Acesta era notar la începutul anilor 2000 și își avea sediul în Strada Braziliei, nu departe de blocul în care locuia Iulian Vlad, fostul șef al Securității. Nu a fost implicat numai fiul anchetatorului meu, dar și cumnatul fiului, avocatul Ion Chiriță (și el fost ofițer al Securității). Cotidianul Ziua a publicat în 2002, vreme de aproape șase luni, dezvăluiri privind implicarea lui Alexandru Iordache, a fiului său Mircea Constantin și a cumnatului acestuia în acțiuni de contrabandă cu țigări. Iordache a transformat rețeaua de contrabandă cu țigări într-o „familie” de tip mafiot. Fără aportul lui, scenariul care a stat la baza operațiunilor de contrabandă nu ar fi avut viață lungă. Dovezile publicate demonstrau implicarea sa într-o acțiune de amploare, care căpătase nuanțe de subminare a economiei naționale. Presa remarca la capătul dezvăluirilor că „Petrescu ar fi fost de mult după gratii, dacă n-ar fi avut spatele asigurat de SRI, de fostul securist Alexandru Iordache, de fiul acestuia și de cumnatul lui, avocatul Ion Chiriță […]. Nimic nu se putea realiza fără mîna profesionistă a lui Alexandru Iordache, fostul lucrător la Cercetări Penale. Protejarea contrabandiștilor s-a făcut ani de-a rîndul, iar creierul logistic, Alexandru Iordache, a fost reactivat în 2001 într-un post-cheie din Ministerul de Interne, de-a dreapta generalului Toma Zaharia, făcînd imposibilă orice cercetare pe dosar”.

În urma dezvăluirilor presei, pe 13 ianuarie 2002 Iordache a fost nevoit să iasă la pensie din MAI. Înainte de asta, generalul Toma Zaharia a încercat să-I ia apararea fostului meu anchetator, implicat in mafia contrabandei cu țigări, afirmînd public că "nu exclude posibilitatea ca unele cadre active ale Ministerului  de Interne sa fi lucrat pentru fosta Securitate", adăugînd că acestea "nu au făcut poliție politică". Iordache nu făcea parte din ultima categorie, atîta vreme cît în presă s-a scris că ”a agresat violent persoanele reținute la Jilava în decembrie '89”. Cum am spus, eu am avut noroc, spre deosebire de prietenii mei Caius și Sorin în 1988, sau de revoluționarii din 1989.

În presă s-a explicat pe atunci și „de ce a fost nevoie de atîta vreme pentru punerea în mișcare a anchetei” în cazul de contrabandă coordonat de Iordache, pentru care „exista un maldăr de probe”. S-a întîmplat pentru că grație lui Iordache, „spatele mafioților era prea lat”. Atît de lat, încît nu l-a putut dărîma nici măcar generalul Victor Marcu, pînă în 1995 prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu. Acesta, „unul dintre deținătorii marilor secrete ale serviciilor la fel de secrete ale României”, a înaintat la sfîrșitul anului 2000 un raport către președintele Ion Iliescu în care, pe lîngă alte referiri, a dezvăluit că „Domnul director [este vorba de Virgil Măgureanu – n.n.] m-a atenționat că TRUMP INVEST și MAS MED IMPEX SRL [firmele coordonate de Petrescu și Iordache – n.n.] au operat în numele dumnealui și al SRI”. În raportul Consiliului Național de Acțiune Împotriva Corupției și Crimei Organizate, pe care l-am redactat în anul 2000 din sarcina președintelui Emil Constantinescu, scriam despre această din urmă firmă: ”Înființată în 1993 de doi nevăzători, aceasta avea ca obiect de activitate prestări de servicii medicale (masaje, terapie, gimnastică medicală). Ulterior, din 1994, societatea și-a diversificat activitatea, trecînd la importuri de țigări. Cu privire la aceste activități, organele de control ale Curții de Conturi a României au constatat că în perioada 28 iunie 1994 – 30 mai 1995, cu aprobarea directorului general al Vămilor, Mihai Pînzariu, i s-au restituit MAS MED SRL taxe vamale și alte drepturi datorate statului în valoare totală de 80,5 miliarde lei. În afara acestor sume, societatea a mai obținut restituirea TVA-ului pe țigările importate, în sumă de 2,7 miliarde lei. S-au dispus aceste măsuri printr-o interpretare abuzivă a Legii 57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapate și a scutirilor de TVA prevăzute în Ordonanța Guvernului nr.3/1993, prin care activitățile specifice autorizate prevăzute în statutul Mas Med SRL erau scutite de plata acestei taxe. În mod ilegal, aceste înlesniri au fost extinse și asupra importurilor de țigări, deși activitatea nu este scutită nici de plata TVA și nici de taxe vamale”. Cu alte cuvinte, nevăzătorii au fost paravanul contrabandei operate de Iordache.

Pe bună dreptate, ziariștii care s-au ocupat de acest caz conchideau: „A ieșit la iveală și umbrela care a acoperit toate ilegalitățile săvîrșite de trioul mafiot Bogdan Petrescu și ex-securiștii Alexandru Iordache și Ion Chiriță. Fostul prim-adjunct al directorului SRI a spus-o răspicat: totul s-a făcut în numele lui Măgureanu și al SRI”. Stau să mă întreb dacă nu la fel s-a întîmplat și în cazul tînărului și noului partid al lui Dacian Cioloș, Partidul Libertății, Unității și Solidarității, care aduce un suflu nou și un PLUS de vigoare fostei Securități, prin copiii ei. „Sîntem gata să trecem la treabă”, afirma Dacian Cioloș depre partidul primit cadou de la familia Iordache. ”Însă avem nevoie de acest vehicul politic. Pentru noi, un partid politic nu este un scop în sine. Nu ne dorim un partid de dragul de a avea un partid și de a face politică. Partidul este un instrument prin care să atingem niște obiective pentru România”, a mai afirmat Dacian Cioloș. Coincid acestea cu ale familiei Iordache, care a născut partidul? Numai domnul Cioloș poate ști. Și poate ne spune.

Reacția lui Dacian Cioloș a venit câteva ore mai târziu, pe facebook:

„Apar din ce în ce mai multe atacuri în presă. Atacuri din ce în ce mai dure. O clasă politică nouă este o amenințare pentru politicienii vechi, iar orice scandal implicând oamenii noi amorțește speranța că există o alternativă. Insinuările pline de răutate vehiculate în media reprezintă o tactică veche, bine pusă la punct de oamenii care controlează de peste zece ani politica și o bună parte a presei.


Orice partid nou cu șanse de a ajunge la putere va atrage, pe lângă oamenii buni de care avem atât de mare nevoie, și oportuniști, acoperiți și caractere urâte. Asta se întâmplă și în cazul PLUS, în ciuda faptului că facem tot ceea ce este posibil să avem mecanismele capabile să prevină astfel de situații. Este cât se poate de firesc și binevenit ca presa să semnaleze derapajele din politică, mai ales dacă aceste semnale sunt făcute în mod onest. O presă puternică și cinstită trebuie să ne forțeze să avem o clasă politică așa cum ne-o dorim.

Articolul care a apărut astăzi va ajuta PLUS să fie mai bun, deși nu are nicio legătură cu jurnalismul. Asocierea numelui meu cu oameni pe care nu îi cunosc este un lucru mizerabil. La fel de mizerabilă este și afirmația că ar exista o eminență cenușie în spatele meu. Nu am judecat și nici nu voi judeca vreodată oamenii în funcție de rudele lor, ci în funcție de faptele lor.

În mod ironic, „jurnalistul” care semnează atacul de astăzi are același nume de familie ca unul dintre cei mai controversați oameni politici din România. Având în vedere cât de mulți români au colaborat sau au lucrat cu Securitatea, sigur se poate „demonstra” că există cel puțin o legătură între oricare dintre noi și Securitate. Scopul meu nu este să sap după mizerii și să produc scandal pentru a ajunge în atenția publicului. Scopul meu este să ajut, cu tot ceea ce pot, să avem o Românie mai bună.

Singurii oameni care vor fi în spatele PLUS vom fi noi, membrii actuali și viitori ai partidului. Oamenii care sunt sătui de minciună și de furt și vor ca elitele lor să nu fie în politică pentru a scăpa de pușcărie și a se îmbogăți, ci pentru a construi o Românie normală, o Românie decentă. De asta m-am implicat în politică.

Eu sunt sătul de scandal și de mârlănie. E epuizant să fiu nevoit să răspund tuturor aberațiilor care apar despre mine. Articolul de astăzi este exact opusul decenței”


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.