Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ajuns luni, la București, la Palatul Parlamentului, unde participă la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO, apoi va merge, împreună cu președintele Klaus Iohannis, la Brigada Multinațională NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a atras atenția, în discursul rostit la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, că Uniunea Europeană nu își poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianței Nord-Atlantice.

„Este foarte bine că Uniunea Europeană își dezvoltă un sistem de apărare complementar Alianței Nord-Atlantice. Alianța a solicitat acest lucru de mult timp", a declarat Jens Stoltenberg răspunzând unei întrebări la reuniunea Adunării Parlamentare NATO.

„Dar este important să reiterăm că sistemul de apărare european nu poate înlocui sistemul NATO, ci trebuie să fie în interiorul NATO", a atras atenția Jens Stoltenberg.

„Este vorba chiar și de capabilitățile militare. Dacă luăm ca exemplu cazul ieșirii Marii Britanii din UE, după Brexit 80% din capabilitățile militare NATO vor fi în afara UE. De aceea, susținem dezvoltarea sistemului de apărare al Uniunii Europene, dar în cadrul NATO, nu în afara NATO", a insistat Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a evidențiat și importanța majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic „incert".

„Avem nevoie de bugete mai eficiente în domeniul apărării. În plus, trebuie să abordăm problema industriei militare europene fragmentate", a declarat Jens Stoltenerg în discursul rostit luni dimineață la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, desfășurată la București.

„Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită mai bine pentru contracararea provocărilor geopolitice. Alianța trebuie să se adapteze unei lumi incerte", a subliniat Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a făcut referire la amenințările cibernetice cu care se confruntă statele NATO, subliniind că sunt necesare măsuri de contracarare la nivel național, la nivelul NATO și al Uniunii Europene.

„Sunt necesare măsuri de coordonare la nivel național, la nivelul NATO și al Uniunii Europene. Salutăm progresele înregistrate în cooperarea cu experții UE, mai ales în contextul recentelor atacuri cibernetice majore. De aceea, este necesară integrarea mai eficientă a statelor membre în sistemul NATO de securitate cibernetică", a subliniat Stoltenberg.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat că România a făcut și face eforturi importante să își crească profilul în familia europeană, el subliniind în acest sens alocarea resurselor necesare pentru Apărare.

„Am făcut și continuăm să facem eforturi importante să ne creștem profilul în familia europeană. Am alocat resursele bugetare necesare Apărării, așa cum puține state au făcut-o. Relația cu partenerii transatlantici este de importanță strategică pentru noi, iar soldații românii contribuie cu curaj și determinare pe teatrele de operații și apără cu succes prima linie a frontierei europene și euroatlantice”, a spus Dragnea.

El a subliniat faptul că vocația și atașamentul României față de structurile europene și euroatlantice sunt binecunoscute.

„Cu toții ne dorim o Alianță puternică, bazată pe o relație transatlantică solidă, în cooperare cu UE, complementară și eficientă. Ne dorim implementarea deplină și fără ezitare a angajamentelor asumate, împreună cu acceptarea fără ezitare a responsabilităților, inclusiv bugetare, de către toți partenerii”, a subliniat Dragnea.

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că România rămâne angajată în demersurile NATO de asigurare a prezenței aliate consolidate pe întregul flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre - în care se intersectează amenințările deopotrivă din estul și din sudul Alianței.

„În contextul evoluțiilor strategice din mediul regional de securitate, România rămâne angajată în demersurile NATO de asigurare a prezenței aliate consolidate pe întregul flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre – zona în care se intersectează amenințările deopotrivă din estul și din sudul Alianței. Susținem, așadar, o abordare coerentă și integrată a întregului spectru de amenințări și ne bazăm pe acțiunea concertată a NATO prin intermediul componentei care asigură prezența aliată avansată adaptată zonei noastre de apartenență (tailored forward presence)”, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în cadrul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a NATO.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, afirmând că diferențele dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară.

„(...) parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaților estici, în cadrul prezenței înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarității și unității aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, la sporirea eficacității și coerenței acesteia. Prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile”, a spus președintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a afirmat că diferențele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, „conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă”.

Iohannis a spus că în plan intern măsurile cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acțiuni de întărire a rezilienței, îndeosebi de protecție a infrastructurii civile în fața agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informațional.

Președintele a mai declarat că Alianța nu caută confruntare și nu este o amenințare pentru Rusia, afirmând că în relația cu Rusia este nevoie de o strategie care să includă dialogul, „dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”.

„Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia. Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”, a spus președintele Klaus Iohannis.