ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


ACTUALIZARE 20.06/16:40 Camera Deputaților a adoptat, într-o unitate aproape perfectă, proiectul de lege care transformă antisemitismul în infracțiune al deputatului Silviu Vexler (FOTO).

Proiectul a trecut în timp record prin camera decizională a Parlamentului, pe 18 iunie fiind prezent în Biroul Permanent al Camerei, iar două zile mai târziu a fost adoptat în plen. Legea a fost votată în bloc, de toate partidele, înregistrându-se o singură abținere, a deputatului PNL Daniel Gheorghe.

Știrea inițială


Senatul României a adoptat un proiect de lege care pedepsește drastic orice formă de antisemitism, așa cum este acest fenomen definit în opinia inițiatorilor actului normativ.

Astfel, „Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului” a primit votul senatorilor, însă forul decizional este Camera Deputaților.

Actul normativ prevede închisoare de la trei luni la trei ani pentru promovarea în public, sub orice formă, a unor idei, concepții sau doctrine antisemite, pentru utilizarea în public a simbolurilor antisemite (drapele, insigne, uniforme, sloganuri etc.), precum și pentru confecționarea, vânzarea, răspândirea ori deținerea în vederea răspândirii a acestora;

închisoare de la un an la cinci ani pentru distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, a materialelor antisemite (imagini, mesaje text, conținut audio-video etc.);
închisoare de la trei la zece ani pentru inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei organizații cu caracter antisemit.

Conform inițiatorului, Silviu Vexler (minorități) „prin antisemitism se înțelege atât percepția referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora cât și manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietăților acestora, împotriva instituțiilor comunităților evreiești sau lăcașurilor lor de cult”. De asemenea, „prin organizație cu caracter antisemit se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor antisemite. În această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care intră sub incidența prezentei legi”. Prin simboluri antisemite, inițiatorul înțelege „drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antisemitismul”.

Iar prin „materiale antisemite se înțelege: imagini, mesaje text, conținut audio-video, precum și orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antisemitismul”.

În expunerea de motive,  se susține că „necesitatea adoptării unui act normativ distinct care să introducă măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului decurge și din faptul că propagarea în public a ideilor, concepțiilor și doctrinelor antisemite, precum și a simbolurilor sau materialelor antisemite, în special pe internet și prin intermediul rețelelor de socializare, nu au putut fi combătute prin intermediul mijloacelor legislative aflate la dispoziție în prezent. 

În același timp, promovarea luptei împotriva antisemitismului trebuie să fie avută în vedere într-un context mai larg, alături de lupta împotriva intoleranței, discriminării, rasismului, xenofobiei etc.

Este important de menționat că în 2018 se împlinesc 80 de ani de la introducerea în România a legilor rasiale și antisemite, care au constituit catalizatorul Holocaustului pe teritoriul românesc”, iar adoptarea legii menționate anterior „va reprezenta atât un instrument legislativ esențial, cât și o expresie a puternicului angajament politic de a acționa hotărât împotriva tuturor formelor de manifestare ale acestei percepții, bazată pe ură împotriva evreilor”.
 
Recent, premierul României s-a întreținut la Tel Aviv cu premierul Israelului, iar anul trecut, președintele Iohannis a fost premiat de o influentă organizație evreiască din SUA.