ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Jurnalistul britanic de investigații de la GrayZone, Kit Klarenberg, care, în urmă cu câteva luni, a fost reținut în Marea Britanie, alături de alți jurnaliști incomozi, a publicat pe blogul său o analiză despre situația din România, a anulării alegerilor prezidențiale din primul tur – un atac fără precedent la adresa democrației, situație care a creat îngrijorări și a stârnit reacții din partea mai multor jurnaliști și politicieni din Occident. Redăm mai jos analiza sa, intitulată „După lovitura de stat NATO din România, ce urmează?”:
 
 

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a luat o decizie neobișnuită de a anula, în mod inexplicabil, rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Decizia a fost pronunțată cu doar câteva zile înainte de un tur la care, potrivit sondajelor, candidatul antisistem Călin Georgescu ar fi avut o victorie răsunătoare. În acest proces, cetățenilor tuturor statelor membre NATO li s-a oferit un „curs intensiv” în timp real despre ceea ce s-ar putea întâmpla în propriile lor țări, în cazul în care candidații „greșiți” ar fi aleși într-un proces electoral corect.

Victoria uluitoare a lui Georgescu în primul tur a luat pe nepregătite elita politică a României și sponsorii lor occidentali, transformându-l în același timp în cel mai popular personaj politic din țară. În mod previzibil, mass-media occidentală l-a defăimat ca fiind „de extrema dreaptă”, „pro-Putin” și „adept al teoriilor conspirației”, etichete aplicate în mod obișnuit disidenților politici.

Cea mai mare crimă a lui Georgescu este că se opune cu fermitate implicării în continuare a României în războiul „prin procură” din Ucraina și sprijinirii acestuia. Din februarie 2022, Bucureștiul a oferit ajutor financiar, material și politic semnificativ, riscând tot timpul să fie prins în mijlocul conflictului. Dar, în interviurile cu canale de presă occidentale, Georgescu a afirmat cu îndrăzneală că orice „sprijin militar sau politic” va fi redus la „zero” sub conducerea sa:

„Trebuie să am grijă de poporul meu. Nu vreau să-mi implic poporul... Totul [sprijinul oferit de România] se oprește. Trebuie să am grijă doar de poporul meu. Noi înșine avem multe probleme.”

Niciun argument oficial nu a fost oferit, argument care să justifice de ce Curtea Constituțională a României a anulat votul din noiembrie, în ciuda aprobării rezultatelor cu câteva zile mai devreme. Între timp, aparatul de securitate al Bucureștiului a lansat rapoarte așa-zis desecretizate care insinuau - fără a face acuzații directe sau a furniza vreo dovadă - că victoria lui Georgescu ar fi rezultat dintr-o campanie masivă de influență, sponsorizată de Moscova, transmisă prin TikTok. În schimb, detaliile furnizate au indicat un efort banal – deși de succes – de marketing pe rețelele sociale.

Situația a devenit și mai halucinantă la sfârșitul lunii decembrie, când s-a dezvăluit că campania pe TikTok, care se presupune că l-a ridicat pe Georgescu, a fost de fapt finanțată de Partidul Național Liberal din România. Acest sprijin se presupune că ar fi ajutat la propulsarea unui candidat până atunci obscur, obiectivul potențial fiind acela de a-i afecta pe adversarii Partidului Național Liberal, pe social-democrați. Nu a fost furnizata nicio dovadă a finanțării de către Moscova, nici a sprijinului rusesc. Cu toate acestea, în ciuda acestor dezvăluiri, narațiunea despre destabilizarea pusă la cale de Rusia, care l-ar fi catapultat la putere, este repetată ca o placă stricată.

România găzduiește mai multe instalații de rachete americane și o bază militară gigantică NATO, programată să fie în curând extinsă considerabil, în mod explicit în scopul schimbării decisive a „echilibrului de putere” al regiunii în favoarea Occidentului.

Pe 10 decembrie, BBC a publicat un reportaj izbitor despre cum românii au fost „uimiți de anularea în al 11-lea ceas a alegerilor lor prezidențiale”. Radiodifuzorul de stat britanic s-a străduit să justifice anularea fără precedent și despotică a votului ca fiind adecvată, motivată de o campanie de amestec „masivă” și „agresivă” pe TikTok, care ar fi denaturat rezultatul. Cu toate acestea, în mod evident, BBC nu a putut decât să admită că Georgescu a fost extrem de popular, popularitate care a crescut în mod organic.

BBC a recunoscut că o stare imensă de „lehamite” față de clasa politică obstinat pro-occidentală abundă în România în rândul populației, care nutrește un număr tot mai mare de nemulțumiri total legitime, neabordate deloc în presa mainstream. După cum a menționat radiodifuzorul de stat britanic, Georgescu nu numai că a vorbit deschis și în mod ferm despre aceste multiple probleme, dar a oferit soluții concrete pentru a le rezolva. Mai mulți susținători Georgescu din diaspora au fost citați în articol, printre care unul care a afirmat:

„Este ca un predicator, cu o Biblie în mână și am văzut că spune doar adevărul... Vorbește despre drepturi și demnitate. Românii pleacă în alte țări pentru muncă, dar avem atâtea resurse aici. Lemn, cereale și solul nostru este foarte bogat. De ce să fim hoinari în Italia?”

Având în vedere depopularea în masă a României în ultimii ani, favorizată în mod semnificativ de aderarea la UE, acest lucru nu este deloc surprinzător. Între timp, în România, costurile alimentelor de bază „cresc în cel mai rapid ritm din Europa”. Un susținător al lui Georgescu din diasopora a declarat cu fermitate:

„Este corupt? E cu Putin? Nu, nu este. El este cu oamenii. Cu România. Georgescu este patriot. El vrea pace, nu război, și noi vrem asta. Un om vrea ceva bun pentru țara lui și nu-i vor permite să facă asta... Poate că va fi în închisoare în câteva luni și de ce? Fără a fi vinovat... Ne simțim pierduți acum, fără speranță.”

Până în prezent nu au apărut dovezi concrete despre implicarea directă a puterilor NATO în invalidarea alegerilor prezidențiale din România. Nu știm – și s-ar putea să nu știm niciodată – ce anume s-a ordonat în spatele ușilor închise membrilor establishmentului politic, judiciar, de securitate și militar al Bucureștiului, cumpărat de Occident. Dar există un precedent clar al unei astfel de conspirații din umbră. În ultimele luni ale anului 1989, comunismul a început să se prăbușească în țările din Pactul de la Varșovia, constelația statelor-satelit sovietice din perioada Războiului Rece din Europa Centrală și de Est.

Singura excepție a fost România, condusă atunci de Nicolae Ceaușescu. Pe 4 decembrie a aceluiași an, s-a întâlnit în privat cu liderul sovietic de atunci Mihail Gorbaciov, pentru a discuta despre căderea guvernelor comuniste din Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Ungaria și Polonia. Gorbaciov, o marionetă occidentală, l-a asigurat pe Ceaușescu că poziția lui este sigură, că va „supraviețui”, iar ei se vor întâlni din nou în câteva săptămâni. Acel summit nu a mai avut loc însă, deoarece, pe 25 decembrie, Ceaușescu a fost executat de un pluton de execuție.

Au urmat proteste violente în masă în toată România. Ani mai târziu, s-a dezvăluit că oficiali americani de rang înalt s-au întâlnit în secret cu Gorbaciov în acea lună, cerându-i să desfășoare Armata Roșie pentru a-l înlătura pe Ceaușescu. Aceste cereri au fost aparent respinse. Cu toate acestea, cercetările ulterioare indică faptul că pe tot parcursul lunii decembrie 1989, un număr uriaș de agenți KGB desfășurau misiuni ascunse în toată țara, în coordonare cu Ion Iliescu, care i-a succedat lui Ceaușescu. 

Importanța geopolitică uriașă a României pentru Imperiu atunci și acum este incontestabilă. În săptămânile de când victoria lui Georgescu a fost anulată, s-a anunțat că alte zeci de trupe străine NATO vor fi trimise în România, ca răspuns explicit la „evoluția situației privind securitatea în regiunea Mării Negre”. 

Mai mult, pe 12 decembrie, guvernul român a dat brusc undă verde unei legislații pe termen lung, extrem de controversată, care prevede ca armata țării și toate „armele, dispozitivele militare și munițiile” sale să fie sub control și conducere străină în orice moment, fără a exista formal o declarație de stare de urgență, asediu sau război. Cu alte cuvinte, NATO ar avea puterea unilaterală de a comanda forțele armate ale Bucureștiului, la cererea ei. 

Rămâne să vedem când ar putea fi aplicată următoarea lovitură iliberală de tipul celei care tocmai a avut loc la București, pe măsură ce disprețul Imperiului față de democrație și de voința populară devine tot mai mare. - conchide Kit Klarenberg.