ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Deputatul liberal Ludovic Orban a spus, marți, că toate discuțiile cu șefii unor televiziuni și publicații legate de finanțarea campaniei electorale au fost purtate „în baza cadrului legal". Întrebat despre declarațiile omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, potrivit cărora cei 50.000 de euro pe care Orban i-ar fi cerut în martie ar fi urmat să ajungă la managerii Sorin Oancea de la B1 TV și Cozmin Gușă de la Realitatea TV, deputatul PNL a spus că  acesta este o interpretare, și nu o realitate.

Întrebat, la plecarea de la instanța supremă, despre declarațiile potrivit cărora mare parte din cei 50.000 de euro au ajuns la patronii de presă, și nu la televiziunile B1TV și Realitatea TV, deputatul Ludovic Orban a susținut că acesta este o interpretare a procurorului de caz și a omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu. 

„Am avut discuții cu reprezentanții mass-media, cu conducătorii unor televiziuni, site-uri de informații, publicații. Toate au fost în baza cadrului legal. Din discuțiile înregistrate de domnul Urdăreanu nu reiese faptul că ...Sigur, există o transcriere neconformă cu înregistrarea care apare în rechizitoriu. Acolo se transcrie că Sorin (Oancea), Cozmin (Gușă) mi-au cerut. Nu-i așa. Eu am spus că o tranșez cu Sorin, cu Cosmin și cu alții. Era vorba că televiziunile, prăvăliile, cum m-am exprimat eu, sunt într-o situație dificilă și că folosesc ocazia de campanii pentru a mai obține bani. Mă refeream la televiziuni, nu la persoane. Transcrierea greșită a înregistrării este foarte importantă”, a arătat deputatul. 

Întrebat dacă s-a gândit să facă un denunț pentru a-și ușura situația juridică, Ludovic Orban a precizat că nu se gândește la asta, pentru că este nevinovat. 

Omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, deținătorul firmei UTI, a declarat, marți, în fața instanței supreme, că cei 50.000 de euro ceruți în martie de prim-vicepreședintele PNL, la acea dată, ar fi urmat să ajungă în mică parte la televiziuni, cei mai mulți fiind solicitați, în nume privat, de managerii Sorin Oancea, de la B1 TV, și Cozmin Gușă, de la Realitatea TV.

„Pe 1 martie 2016 m-a contactat Ludovic Orban, urmând ca, ulterior, în aceeași zi, să ne vedem la domiciliul meu. A stat o oră și am discutat despre diverse lucruri care se întâmplă la Primăria București. Știa proiectele din oraș. La un moment dat, spre sfârșitul discuției, am perceput o cerere de sprijin financiar pentru campania care urma să înceapă. N-am înțeles foarte exact ce dorește,  nu s-a referit la ceva anume. A rămas ca în două sau trei săptămâni să mi se precizeze în ce ar consta acest ajutor. Am înțeles la acel moment că acel sprijin i-ar fi de trebuință în relația cu media", a declarat Tiberiu Urdăreanu în instanță.

Omul de afaceri a explicat cum l-a înregistrat pe Ludovic Orban în timp ce îi cerea bani pentru campania electorală.

El a adăugat că Orban i-a solicitat 50.000 de euro pentru a fi dați managerilor a două posturi de televiziune.

„A doua întâlnire a avut loc, după mai mullte SMS-uri, la sfârșitul lunii martie. I-am prezentat proiectele pe care le aveam în curs, m-a pus la curent cu situația campaniei, sondaje etc. Spre finalul discuției, am revenit la acel sprijin care urma să fie precizat. Mi s-a solicitat suma de 50 de mii de euro ca fiind necesară pentru a fi dată managerilor a două posturi de televiziune. Banii ar fi ajuns într-un procent mic la televiziuni, cei mai mulți ar fi fost solicitați de cei doi manageri de televiziuni, în nume privat: Sorin Oancea de la B1 și Cozmin Gușă de la Realitatea TV", a spus omul de afaceri în fața magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Urdăreanu a susținut că i-a spus lui Orban că are probleme în accesarea unor sume cash, aflându-se sub control judiciar.

Tiberiu Urdăreanu a mai susținut că i-a fost greu să îl refuze pe Orban, gândindu-se că ar putea câștiga alegerile și, din poziția de primar, i-ar putea afecta afacerea.

„E greu în principiu să refuzi asemenea solicitări când știi că există posibilitatea ca persoana respectivă să ajungă într-o poziție care îți poate afecta ulterior afacerea. M-am gândit că Orban ar fi putut să câștige alegerile și să câștige funcția de primar.  La urmărirea penală am declarat că am avut în vedere funcția de prim-vicepreședinte al PNL a lui Orban, dar ambele ipoteze sunt adevărate. Orban nu m-a ajutat în niciun proiect derulat în calitatea lui de prim-vicepreședinte al PNL. Nu s-a remis nicio tranșă din banii ceruți", și-a încheiat omul de afaceri declarația în fața instanței.

Următorul termen al procesului a fost fixat în 15 noiembrie, când vor citați ca martori Cozmin Gușă și Sorin Oancea.

Cozmin Gușă declara, în 19 aprilie, după ce a fost audiat la DNA în acest dosar, că le-a spus procurorilor că a avut o singură discuție cu acesta, în 24 martie, despre campania acestuia la Primăria Capitalei, la care au luat parte alte șase persoane.

„Am dat o declarație de martor în care am explicat tot ce am mai spus deja, că noi nici nu am cerut, nici nu ni s-a oferit, nici nu am avut vreo discuție în sensul acesta și că singura discuție a fost în 24 martie, despre campania lui”, afirma Gușă.

La rândul lui, Sorin Oancea susținea, tot atunci, că s-a întâlnit cu Ludovic Orban în vinerea dinaintea chemării deputatului liberal la DNA, dar că nu au discutat despre bani, precizând că el crede că este vorba de o răzbunare, în care este trasă și televiziunea „absolut degeaba”.

„N-am discutat niciun moment despre nicio suma de bani, pentru că legea spune clar că este ilegal să iei bani în campanie. Legea nu-ți permite. Discuția a fost în birou, cu mai mulți oameni”, a mai spus Oancea.

Ludovic Orban a declarat, în 18 octombrie, în fața instanței supreme, că nu cunoștea noua lege de finanțare a partidelor politice, chiar dacă a votat-o în Parlament și că nu știa că nu avea voie să primească bani în numerar pentru finanțarea campaniei. 

Deputatul Ludovic Orban a fost trimis în judecată pe 17 mai, fiind acuzat de folosirea influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite.