Ȋn CV-ul său, premierul desemnat al României spune că din 2013 este conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” - Serviciul Român de Informații.

Ieri, jurnaliștii de la pressone.ro au dezvăluit că Mihai Tudose „nu a fost încadrat și nu a predat niciodată” la Academia Națională de Informații a SRI, conform răspunsului oficial venit din partea acestei instituții.

Câteva ore mai târziu, premierul desemnat al României a comentat această informație pentru site-ul stiripesurse.ro: „Da! E corect ce spune Academia. Am luat titlul în vara lui 2014, iar materia era pentru 2015. Între timp am intrat în guvern în decembrie 2014 și nu am mai mers să predau, fiindcă am considerat că nu le pot face pe ambele în același timp. Nu aveam timpul fizic necesar. Tocmai de aceea nu se regăsește la venituri nici un leu de acolo și nici un contract de muncă. Conform uzanțelor universitare, dacă nu te prezinți la post după ce începe semestrul se disponibilizează postul. Sunt acuzat că nu am vrut să fac două lucruri prost. Nu m-am dus să am o sursa de venituri suplimentară rămânând dedicat muncii de la minister”, a declarat Mihai Tudose pentru stiripesurse.ro.

Și a mințit din nou: pentru că în CV-ul lui a scris că e conferențiar universitar din 2013, nu din 2014. Mai mult, premierul desemnat a încercat să justifice doar o parte din neadevăr, pentru că, în același CV, el a menționat și funcția de lector universitar la Academia de Informații a SRI, pe care ar fi deținut-o încă din 2011.

 

Mihai Tudose a profesat ca și conferențiar universitar, dar nu la Academia SRI, ci la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” (UCDC) din București. Și nu din 2013, așa precum declară în CV, ci încă din 2011, conform unui document al UCDC.

 

 

Ȋn cadrul aceleiași universități particulare, Tudose ocupa, din decembrie 2011, și poziția de director adjunct al Institutului de Studii de Securitate „Dimitrie Cantemir”, dar și pe cea de membru în consiliul editorial al revistei „Univers Strategic”. 

Ȋn declarația de avere din decembrie 2012, Tudose spunea că în anul anterior obținuse 11.000 de RON remunerație pentru postul de lector universitar în cadrul UCDC București.

Ȋn martie 2012, Tudose figura director adjunct în Colegiul de redacție al revistei „Univers strategic”. „Revista universitară română de studii de securitate” îl avea ca director pe conf. univ. dr. Constantin Degeratu, fostul Șef al Marelui Stat Major al Armatei Române. De altfel, alături de Constantin Degeratu și de Gheorghe Văduva, Tudose avea să publice în acel an cartea „Război, cunoaștere, adevăr”. Și, deși UCDC îl prezenta ca fiind conferențiar doctor, în cartea apărută la editura Nemira, Tudose figurează ca fiind „lector univ. dr., profesor asociat la Universitatea Creștină «Dimitrie Cantemir»”.

De altfel, în declarația de avere din mai 2013, Tudose spune că în anul fiscal anterior a obținut de la UCDC București 11.000 de RON, pentru serviciile prestate ca lector universitar. 

Ȋn 2013, numele lui Tudose dispare din caseta Colegiului de redacție al revistei „Univers strategic”, dar el rămâne în Consiliul editorial. Și, surpriză, în luna mai a anului următor, Tudose precizează în declarația sa de avere că a obținut 12.000 RON de la UCDC, ca și... conferențiar universitar.

 

 

Ȋn 2014 e aceeași situație, iar anul urmăror Tudose declară 2.619 RON - venituri obținute de la UCDC ca și conferențiar universitar. 

 

„Am intrat în guvern în decembrie 2014 și nu am mai mers să predau fiindcă am considerat că nu le pot face pe ambele în același timp. Nu aveam timpul fizic necesar”, declara Tudose ieri pentru stiripesurse.ro. Ȋnsă în cursul anului 2015, el încă figura ca membru în Consiliul editorial al „Univers strategic”, având funcția de conf. univ. dr. la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.

A fost probabil un soi de voluntariat, pentru că în 2016 Tudose nu și-a mai declarat niciun venit obținut de la UCDC.

 

Ȋn martie 2016, după ce s-a descoperit că a plagiat lucrarea de doctorat, Tudose a cerut în scris Academiei Naționale de Informații a SRI retragerea titlului de doctor.  

„Atât timp cât n-am profesat ca atare, nu am beneficiat de titlul de doctor pentru nimic, nici la vreun examen, nici în învățământ cât am profesat nu am beneficiat de titlul de doctor, de ce să stau eu să mă tot cert cu toată lumea?”, spunea Mihai Tudose anul trecut.

Dar, fără titlul de doctor, el nu putea fi nici lector, nici conferențiar universitar, conform art.301 din Legea 1/2011 privind Statutul personalului didactic și de cercetare din învățământul superior. Prin urmare, nu putea obține nici recunoașterea științifică, dar nici modicele sume pe care și le-a trecut în declarațiile de avere, ca fiind remunerațiile primite de la UCDC.

Ȋn 1991, la 24 de ani, Mihai Tudose a devenit student la Facultatea de știinte juridice și administrative din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București. A profesat un singur an (1999-2000), ca și consilier juridic la SC Farex S.A. Brăila. 

Ȋn 2006 a urmat un curs post-universitar în domeniul securității naționale la Colegiul Superior de Securitate Națională al SRI, iar un an mai târziu a publicat, la editura RAO, lucrarea „Provocări strategice”, coautor fiind un alt deputat, Gabriel Vlase, care avea să devină și el doctor în științe militare și informații la Academia Națională de Informații a SRI în 2010.

Ȋn 2009, Tudose devine coautor al lucrării „Schimbarea managerială. Managementul schimbării - Manageri înnăscuți. Manageri formați” publicată de Academia Națională de Informații a SRI. Alături de el, lucrarea este semnată de Gheorghe Toma, Teodoru Ștefan și Severin Florian Lungu. 

Ȋn 2010, Mihai Tudose și-a susținut teza de doctorat la Academia Națională de Informații a SRI, cu lucrarea „Protecția infrastructurii critice - element strategic dinamic în sectorul de securitate”. 

Ȋn prefața și la finalul lucrării ce a fost apoi publicată de editura RAO International Publishing Company, au semnat cuvinte laudative Florian Coldea și George Maior, adjunctul și, respectiv, șeful SRI de la acea vreme. „Nivelul teoretico-aplicativ ridicat, bazat pe o bună cunoaștere și un studiu aprofundat al problematicii, sistematizarea eficientă a ideilor, în mod special gradul ridicat de adecvare și consistență al sugestiilor privind managementul acestei categorii de infrastructuri reprezintă argumente solide pentru considerarea lucrării drept un document de referință în domeniu”, scria Coldea.

Trebuie menționat și faptul că, tot în 2010, Florian Coldea devenea doctor la rându-i, cu o lucrare coordonată de prof.univ.dr. Gabriel Oprea - „Managementul schimbării în serviciile de informații”.

Cinci ani mai târziu, jurnaliștii de la CRJI descopereau că teza de doctorat a lui Mihai Tudose e un plagiat ordinar. „Erau alte vremuri”, le-a declarat Tudose jurnaliștilor CRJI.  „Am scris un capitol pe plajă, cu pixul, și după ce l-am băgat pe calculator, a fost verificat de un soft antiplagiat, reieșind că era copiat în proporție de 15%”, povestea premierul desemnat al României în 2015.  

Probabil că nu la malul mării, circa 50 de pagini (n.r. – o cincime din lucrare) fuseseră plagiate dintr-o altă lucrare de doctorat, susținută în 2009 de comisarul-șef Radu Andriciuc la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Andriciuc le-a declarat jurnaliștilor de la CRJI că și-a vândut... drepturile de autor. „Domnul Tudose m-a contactat și i-am cedat drepturile de proprietate, ca pentru orice marfă. Era 2008 (n.r. - ?!) și aveam niște probleme financiare, vă aduceți aminte ce au pățit bugetarii, plus că fiul meu dădea Bacalaureatul. A fost vorba de câteva mii de euro”. 

Că lucrarea de doctorat n-a fost doar așa, un soi de conspect cu caracter personal, o dovedesc toate menționările lui Tudose, alături de titlul de „conferențiar universitar doctor” sau de cel de „lector universitar”, atât din documentele UCDC, cât și din declarațiile sale de avere.

 

De ce și-a trecut în CV că a predat la Academia Națională de Informații a SRI, când el era pe ștatele de plată ale unei universități private, asta este cel mai greu de înțeles...