ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Stella Ronner – Grubačić este noul ambasador al Olandei în România şi Republica Moldova. Ȋn august 2010,  ea a fost numită ambasador al Olandei în Croaţia. O ţară care nu o va uita niciodată.

Relaţiile homosexuale au fost dezincriminate în Croaţia încă din 1977. Primele asociaţii LGBT au apărut în anii 2000, iar în 2002 a fost organizată, la Zagreb, prima paradă Gay Pride. Evenimentul a continuat în fiecare an, adunând câteva sute de participanţi. Dar și de protestatari anti-gay.



Huiduielile de la parada gay din Zagreb nu erau însă de ajuns pentru a reclama oprimarea homesexualilor din Croaţia și nici pentru a susţine necesitatea extinderii drepturilor lor. Prin urmare, în 2011, militanţii gay au anunţat că vor organiza o paradă în cel de-al doilea mare oraș din Croaţia: Split. Cucerirea unui oraș de provincie, recunoscut pentru spiritul său conservator, însemna, fără nicio îndoială, un pas important pentru mișcarea LGBT din Croaţia. 
Gay Pride din Split a fost programată să se desfășoare sâmbătă, 11 iunie 2011.

„Participarea mea la Split Gay Pride înseamnă un semn clar de sprijin”


Vineri, 10 iunie 2011, Ambasada Olandei din Croaţia anunţa, printr-un comunicat de presă că „ambasadorul Stella Ronner-Grubačić va participa la Gay Pride din Split. Potrivit ambasadorului, într-o democrație guvernată de statul de drept este esențial ca oricine poate participa în societate și politică, pe picior de egalitate cu concetățenii lor, indiferent de rasă, sex, orientare sexuală, convingeri religioase sau politice. Genul și orientarea sexuală, de exemplu, nu sunt o justificare pentru a trata oamenii diferit. «Participarea mea la Split Gay Pride înseamnă un semn clar de sprijin», declară d-na Ronner-Grubačić.
 
«Felicit organizatorii acestui eveniment și orașul Split pentru că au permis ca această primă paradă gay să aibă loc în cele mai bune tradiții europene și pentru că au făcut un mare efort pentru a se asigura că manifestarea de mâine se va desfășura într-un mod pașnic.» Guvernul Țărilor de Jos este puternic angajat în promovarea și apărarea drepturilor omului peste tot în lume. Aceasta include suport pentru Principiile Yogyakarta privind drepturile omului în legătură cu orientarea sexuală și identitatea de gen”, anunţa Ambasada Olandei, în comunicatul din 10 iunie.
 
Pentru croaţii din Split, declaraţia de sprijin a ambasadoarei Ronner – Grubačić, făcută cu doar câteva ore înainte de organizarea primei parade gay în orașul lor, a însemnat o provocare. 
 
Locuitorii din Split au primit parada gay cu proteste
 
Croaţia are o populaţie de circa 4.500.000 de locuitori. 87,8% dintre ei sunt romano-catolici, 4,4% ortodocși și 1,3% musulmani. Croaţii sunt tradiţionaliști și devin agresivi, atunci când în joc este identitatea lor naţională, abia câștigată. Trecuseră, în urmă cu 16 ani, printr-un război în care au lăsat mii de morţi. Era imposibil de crezut că acum vor asista, impasibili, la fâlfâirea curcubeului pe străzile lor. 

Mobilizarea poliţiei din Split a fost exemplară.






600 de politiști, mașini, elicoptere de supraveghere, câini poliţiști și ambulanţe, toate pentru a asigura protecţia celor circa 200 de participanţi de la Gay Pride. Printre ei s-a aflat, așa cum anunţase, și ambasadoarea Stella Ronner-Grubačić. Dar și europarlamentarul olandez Marije Cornelissen (n.r. – ea participase, în 22 Mai 2010, și la prima parada gay din Bratislava, iar într-un interviu acordat ulterior a acuzat poliția că nu a oferit securitate participanţilor).

Cel mai probabil, reacţia populaţiei din Split fusese anticipată. Şi provocată. Sâmbătă, 11 iunie 2011, activiștii LGBT au fost întâmpinaţi de 10.000 de protestatari anti-gay, care au aruncat cu pietre, cutii de conserve, roșii, petarde și peturi. Câţiva participanţi la parada gay au fost ușor răniţi în momentul în care au încercat să înfrunte mulţimea revoltată și să înainteze în interiorul ţarcului format din gardurile de protecţie.

 
Pentru reacţia mulţimii, care n-a știut să-i întâmpine cu braţele deschise pe militanţii gay, Croaţia, ţară aflată deja în etapa finală a negocierilor privind aderarea la UE, avea să dea socoteală. 
 
Croaţia, ameninţată cu continuarea procesului de monitorizarea


A doua zi, la 12 iunie 2011, ambasadorul olandez Stella Ronner-Grubačić a anunțat că va solicita continuarea procesului de monitorizarea a Croației după încheierea negocierilor de aderare a acestei ţări la Uniunea Europeană. 

Croaţia depusese cererea de aderare la UE încă din iunie 2003, iar negocierile propriu-zise au fost demarate în octombrie 2005. În 2008 însă, ele au fost întrerupte, fiind reluate un an mai târziu. Ȋn iunie 2011, conform recomandărilor Comisiei Europene, Croația era pregătită pentru închiderea negocierile. „Discuțiile sunt în curs de desfășurare între statele membre, pe baza recomandărilor Comisiei Europene. Trebuie să așteptăm rezultatul acestor discuții", avertiza Ronner-Grubačić, după Gay Pride din Split. 

„Evenimentele de acest gen arată că monitorizarea este necesară pentru a garanta că reformele pe care guvernul croat le-a început sunt ireversibile. Dreptul de a protesta este un drept fundamental al omului și trebuie să fie garantat fiecărui cetățean, fără discriminare de sex, rasă sau alte diferențe. Este un articol la care tebuie să fim deosebit de atenți, atunci când se va închide capitolul 23”, declara ambasadoarea, la 12 iunie 2011, în ședința Consiliului Consultativ al proiectului de sprijin al sistemul judiciar din Croaţia, proiect finanțat de Banca Mondială.

VA URMA: Mâine: ce alte demersuri a făcut ambasadoarea Stella Ronner-Grubačić pentru promovarea drepturilor homosexualilor în Croaţia.