Stella Ronner-Grubačić este noul ambasador al Olandei în România și Republica Moldova. Ȋn vara anului 2011, era ambasador în Croația, țară aflată în plin proces de pre-aderare la Uniunea Europeană.
 
Din poziția diplomatică pe care o avea, Ronner-Grubačić s-a implicat activ în promovarea drepturilor homosexualilor în această țară. A participat la prima paradă gay organizată la Split, anunțând că acesta este „un semn clar de sprijin. (...) Guvernul Țărilor de Jos este puternic angajat în promovarea și apărarea drepturile omului în legătură cu orientarea sexuală și identitatea de gen”. 

Laboratorul ImunoMedica


Gay Pride a fost primită la Split cu proteste din partea localnicilor. A doua zi, ambasadoarea Olandei a cerut imediat continuarea procesului de monitorizarea a Croației și după încheierea negocierilor de aderare la UE. Apoi, la scurt timp, Stella Ronner-Grubačić s-a întâlnit cu președintele Croației, pentru a discuta despre drepturile LGBT. Rapid, câțiva europarlamentari au făcut front comun și au adus subiectul în atenția Parlamentului European.

 
 „Acesta nu e un incident, e un simptom al homofobiei profunde din Croația”

Imediat după evenimentele din Split, raportorul Parlamentului European pentru Croația, Hannes Swoboda, declarase că violențele de la Gay Pride „au fost un incident izolat, care se poate întâmpla în orice stat membru al UE” și că „nu este corect ca reprezentanți ai altor state membre să critice, individual, un viitor membru și să se opună intrării Croației în UE”. Și europarlamentarul Doris Pack (PPE) a susținut, la rându-i, că „astfel de incidente au loc și în UE, în Polonia și Lituania, de exemplu.”

Declarațiile lui Pack și Swoboda i-au deranjat vizibil pe „avocații” drepturilor homosexualilor din Parlamentul European. „Este absurd să te referi la evenimentele șocante și violente din Split ca la un incident izolat. Când 10.000 de protestatari se adună într-o oră și atacă manifestanții pașnici cu pietre, petarde și lozinci ofensatoare, cum ar fi «moarte poponarilor», nu puteți vorbi de un incident izolat, care s-ar putea întâmpla în orice stat membru al UE”, a ripostat europarlamentarul olandez Marije Cornelissen, cea care a și participat, de altfel, la parada gay din Split, alături de ambasadoarea Stella Ronner-Grubačić.

„Acesta nu este un incident, este un simptom al homofobiei profunde din Croația”, a acuzat Marije Cornelissen. „Criticile dure aduse de Swoboda ambasadorului Olandei sunt injuste. Ambasadorul a mărșăluit, alături mine, la parada. A fost destul de curajoasă pentru a face față celor 10.000 de huligani și a experimentat, la prima mână, faptul că poliția nu a asigurat în mod adecvat securitatea participanților și că abia a menținut controlul. Ea are tot  dreptul să critice autoritățile croate și să ceară monitorizarea până la aderare.”

Croația a fost criticată și de europarlamentarul austriac Ulrike Lunacek Green, care a afirmat că „protestele din Split arată că punerea în aplicare a valorilor europene - cum ar fi libertatea de întrunire și non-discriminarea - nu sunt la fel de răspândite în societatea croată, așa cum ar fi de așteptat pentru o țară candidată, pe cale să intre în UE. Este prin urmare necesar ca, înainte de încheierea negocierilor, să aibă loc un proces de monitorizare între guvern, societatea civilă și Parlament. Procesul de aderare poate avea succes numai în cazul în care guvernul croat își asumă responsabilitatea pentru impulsionarea implementării acelor lucruri ce lipsesc în prezent din domeniul judiciar și al drepturilor omului."

Iar Parlamentul European cere Croației să acționeze rapid împotriva homofobiei

Raportorul Parlamentului European pentru Croația, Hannes Swoboda, a încercat să se apere: „Niciodată nu am criticat ambasadorul Olandei, ci doar am menționat că revoltele din jurul paradei Gay Pride din Split, pe care le-am condamnat în mod categoric, nu ar trebui să fie folosite ca un argument împotriva aderării Croației, din moment ce Guvernul Croației și partidele politice s-au delimitat de ele”. Hannes Swoboda a mai precizat și că procesul de monitorizare, care a durat o lungă perioadă de timp, el se va încheia, o dată cu finalizarea negocierilor de aderare. S-a înșelat.

Negocierile privind aderarea Croației la UE au fost finalizate în iulie 2011. La 22 noiembrie 2011, în Propunerea de rezoluție a Parlamentului European referitoare la cererea Croației de a deveni membră a Uniunii Europene, se precizează, la punctul 15, că (Parlamentul European) „este profund îngrijorat de violența împotriva participanților la marșul LGBT din 11 iunie 2011, de la Split, și de incapacitatea autorităților croate de a-i proteja pe participanți; îndeamnă autoritățile croate să ancheteze în totalitate și să urmărească penal infracțiunile comise și să dezvolte strategii de prevenire a unor incidente similare în viitor; invită autoritățile croate să adopte rapid și să pună în aplicare un plan de acțiune împotriva homofobiei”.

Politică la nivel înalt pentru „extinderea drepturilor comunității LGBT”

Tratatul de aderare a Croației la UE a fost semnat la data de 9 decembrie 2011 la Bruxelles. La 11 mai 2012, prim-ministrul croat, Zoran Milanović, a anunțat că, pe viitor, drepturile cuplurilor de același sex vor fi extinse, printr-o nouă lege. 

La 1 iunie 2012 președintele Croației, Ivo Josipović, a făcut public un mesaj video prin care își afirma sprijinul pentru parada gay organizată la Split în acel an, dar și pentru „continuarea extinderii drepturilor comunității LGBT”. Ȋn discursul său, președintele croat a condamnat, de asemenea, violențele din 2011, numindu-le „inacceptabile”, și a averizat că următoarea Gay Pride Split „nu ar trebui să mai experimenteze același scenariu”.

Cea de a doua paradă gay din Split a avut loc în data de 9 iunie 2012 și s-a desfășurat în condiții impecabile. Au fost în jur de 700 de participanți, mulți dintre ei veniți din Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Olanda, Australia, Germania și SUA.