Ambasadorul Olandei în România şi Republica Moldova, Stella Ronner-Grubačić, a participat la prima paradă Gay organizată la Split în 11 iunie 2011. La acea vreme, Ronner-Grubačić era ambasador în Croaţia.

 

„Participarea mea la Split Gay Pride înseamnă un semn clar de sprijin. (...) Guvernul Ţărilor deJos este puternic angajat în promovarea şi apărarea drepturilor omului peste tot în lume. Aceasta include  suport  pentru  Principiile  Yogyakarta  privind  drepturile  omului  în  legătură  cu  orientareasexuală  şi  identitatea  de  gen”,  anunţa  Ronner-Grubačić,  într-un  comunicat  de  presă  remis  de Ambasada Olandei.

La parada gay au participat circa 200 de manifestanţi, pentru protecţia cărora au fost mobilizate 600 de  forţe  de ordine,  maşini,  elicoptere  de  supraveghere,  câini  poliţişti  şi  ambulanţe.  Coloana  de militanţi gay a fost întâmpinată de 10.000 de localnici care, din spatele gardurilor de protecţie, au huiduit,  au  scandat  lozinci  anti-homosexualitate  şi  au  aruncat  cu  pietre,  cutii  de  conserve,  roşii,petarde şi peturi. Câţiva jurnalişti şi participanţi la parada gay au fost uşor răniţi.

La incidentele de la Gay Pride din Spil nu s-a înregistrat vreo vătămare corporală serioasă. Doar un orgoliu rănit, care i-a motivat pe politicienii  susţinători ai LGBT să spună despre croaţi că nu sunt îndeajuns de toleranţi pentru a deveni cetăţeni UE. A doua zi, la 12 iunie 2011, ambasadorul olandez Stella Ronner-Grubačić a anunţat că va solicita continuarea procesului de monitorizarea a Croaţiei,după încheierea negocierilor de aderare a acestei ţări la Uniunea Europeană.

 

„Evenimentele de acest gen arată că monitorizarea este necesară pentru a garanta că reformele pe care guvernul croat le-a început sunt ireversibile”, a declarat Ronner-Grubačić.     

În  replică,  prof.  dr.  Adalbert  Rebić,  fost  ministru în guvernul  croat  şi  profesor  la  Ȋnalta Şcoală  de Teologie a Universităţii Catolice din Zagreb, a declarat: „ne pare rău, dar victimele au primit ceea ce au cerut! Sunt împotriva oricărei forme de violenţă, dar sunt şi împotriva paradei gay. Respect opinia altor persoane, însă bărbaţii gay şi lesbienele trebuie să rămână în cadrul politicii dumneavoastră. Nu avem nevoie de şi mai multă homosexualitate pentru public”.

Adalbert Rebić a mai precizat că, deşi  se consideră că cetăţenii  din Split au reacţionat extrem de nepotrivit,  vina  pentru  epilogul  sângeros  al  paradei  gay  aparţine organizatorilor  şi  celor  care  au permis desfăşurarea acestui eveniment.

 

„Această paradă a fost declarată ca având un grad ridicat de risc şi  se putea ştii  dinainte ce se va întâmpla. Este cunoscut modul în care va reacţiona cultura tradiţională creştină faţă de o astfel de paradă indecentă, ce contravine doctrinelor creştine şi care,prin acest comportament, ofensează”, a declarat Rebić, pentru ziarul „Slobodna Dalmacija”.

 

Teologul catolic  a  precizat  şi  că  el  crede  că  oamenii  din  Split  ar  fi  putut  reacţiona  diferit,  exprimându-şi nemulţumirea lor doar cu dezaprobări verbale, nu şi cu pietre.

 

„Să arunci cu pietre este o expresie a lipsei de cultură, dar este o expresie a lipsei de cultură şi de homosexualitate”, a adăugat el.

Croaţii nu sunt după chipul şi asemănarea olandezilor. Aşa cum nici românii nu sunt. Ȋnsă atitudinea asocietăţii civile, care nu s-a grăbit deloc să condamne evenimentele din Split, avea să devină un alt capăt  de  acuzare  al Stellei  Ronner-Grubačić  la  adresa  Croaţiei.

 

 „Pe  cei  care  cred  că  ceea  ce  s-a întâmplat la Split  a fost  un incident izolat îi  sfătuiesc să observe cu atenţie reacţiile, şi  atunci vor vedea dacă a fost sau nu doar un incident izolat”, a declarat ea. 

La  16  iunie  2011,  la  cinci  zile  de  la  Gay  Pride  din  Split,  ambasadoarea  Olandei  s-a  întâlnit cu președintele Croaţiei, Ivo Josipović (nu cu primul-ministru, considerând că el nu a fost suficient de clar în  condamnarea  violenţelor).  Președinţia  Croaţiei  nu a  dorit  să  comenteze  această  întâlnire însă,contrar uzanţelor, ambasada Olandei din Zagreb a emis, în aceeași zi, un comunicat de presă.

 „Ambasadorul Ronner-Grubačić s-a întâlnit în această dimineaţă cu Președintele Josipović, cu care a discutat despre procesul de aderare al Croaţiei la UE. După acest eveniment, ambasadorul a descris întâlnirea ca fiind una foarte plăcută, indicând faptul că i-a confirmat președintelui Josipović sprijinul Olandei pentru intrarea Croaţiei în UE.

 

«De asemenea, am discutat despre faptul că UE este o uniune de valori», a declarat ambasadorul. «Am fost  de acord că acest  lucru înseamnă, printre altele,  că nimeni nu ar trebui să fie discriminat din cauza sexului sau din orice alte motive. Aceasta înseamnă, de  asemenea,  că  oamenilor  ar  trebui  să  li  se  permită  să demonstreze  pașnic,  pentru  a-și  cere drepturile  lor».

 

 Potrivit  ambasadorului,  Uniunea  Europeană  ar  trebui  să  fie  înţeleasă  ca  un parteneriat. «În opinia Olandei, atunci când sunteţi parteneri adevăraţi, ce lucrează pentru aceleași obiective și în aceeași direcţie, asta înseamnă că vă puteţi critica reciproc și că puteţi accepta critica».

 

În timpul întâlnirii cu Președintele, ambasadorul a repetat, de asemenea, poziţia oficială a Olandei în negocierile de aderare ale Croaţiei.  «Țările de Jos sprijină aderarea Croaţiei  la UE. Ca și alte statemembre ale UE, Țările de Jos analizează recomandarea Comisiei, de a închide negocierile cu Croaţia. De-a lungul acestui proces, a fost clar faptul că Olanda este în favoarea monitorizării, de la închiderea negocierilor  până  la  intrarea  efectivă  a Croaţiei  în  UE».  Potrivit  ambasadorului,  scopul  acestei monitorizării este acela de a se asigura că procesul de reforme pe care Croaţia l-a demarat, inclusiv în domeniul drepturilor fundamentale, este ireversibil și de durată.”

Luni pe ActiveNews: Cum i s-a impus Croaţiei „să adopte rapid și să pună în aplicare un plan de acţiune împotriva homofobiei”.