ascultă articolul

Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind interceptările în dosarele penale. Actul normativ modifică patru legi, printre care legea de funcționare a SRI și cea a DIICOT.

În urma noilor reglementări, 120 de polițiști judiciari vor fi detașați, în următoarea perioadă, de la Ministerul de Interne, la Parchete, pentru a ajuta procurorii în privința interceptărilor.

Acestea urmează să fie făcute ori cu aparatura proprie, ori cu cea deținută în acest moment de SRI. Înainte de ședința extraordinară de Guvern, ordonanță a primit undă verde din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Atât președintele, cât și ministrul Justiției au precizat că e vorba de o soluție temporară, la o problemă pe care Parlamentul trebuie să o rezolve definitiv.

"Pentru a pune în acord decizia Curții, guvernul a adoptat ordonanță de urgență, pornind de la principiul că avem o infrastructură care poate face interceptările și aparține SRI. A două premisa este că am dorit să venim deîndată cu o soluție, care să facă imposibilă sincopă în actul de urmărire penală. Societatea românească trebuie să facă o dezbatere cu privire la ce fel de arhitectură dorește în continuare. Am modificat prin OUG patru acte normative: Codul Procedura Penală art. 142, alin 1 și 2. Am pus în alin. nou că procurorul sau organul specializat din cadrul poliției folosesc nemijlocit sisteme tehnice și proceduri adecvate de natură să asigure confidențialitatea datelor. Plecând de la infracțiunile prevăzute în titlul 10 din Codul Penal, privind siguranță națională (trădarea, spionajul, terorismul) și de la faptul că SRI e abilitat pe aceste mandate, am dat o nouă definiție, am clarificat ce înseamnă organe de cercetare penală specială, am scris "și pentru infracțiuni de terorism pot fi puse în aplicare mandate de supraveghere tehnică". Am modificat și legea 304. Am instituit control judecătoresc asupra supravegherilor tehnice, se va realiza de președintele ICCJ sau un judecător desemnat. A două modificare: Ministerul Public să fie autorizat să dețină mijloace adecvate. Până acum, numai DNA și DIICOT puteau să aibă o infrastructură, MP neputând să dețină structuri de interceptare. Deschidem cadrul dezbaterii viitoare, dacă se va decide să avem o structura, putem crea cadrul. În cadrul MP pot funcționa prin detașare ofițeri și polițiști prin detașare, creând o simetrie cu ce are acum DNA. Al treilea act normativ modificat este legea DIICOT. Creăm posibilitatea să funcționeze prin detașare ofițeri sau agenți de poliție judiciară.

Am modificat legea SRI, 14/92, art. 8, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor e desemnat cu scopul de a obține informații în domeniul securității. Am completat că la cererea organelor de urmărire penală, centrul asigura acces "nemijlocit și distinct". Intervenția umană trebuie să fie exclusiv de organele de urmărire penală. Am mai modificat încă un articol, prin excepție de la regulă organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut de art. 55 CPP. Am asigurat continuitatea mandatelor de siguranță națională. Am conlucrat cu toate parchetele, cu SRI și ICCJ. Mulțumesc tuturor și Ministerului de Interne care a înțeles că urgență e atât de mare încât nu aveam altă soluție decât prin detașarea unor polițiști care să aibă exclusiv competențe de poliție judiciară. Pentru a fi efectivi, s-a adoptat o HG care stabilește nr. de polițiști în cadrul MP și DNA, câte 40 de posturi pentru fiecare. Posturile pentru DIICOT, tot 40, au fost introduse prin OUG. E o chestiune de tehnică legislativă", a spus ministrului Justiției, Raluca Prună.

Raluca Prună a ținut să facă precizări privind SRI:

”E legat de mandatele de siguranță națională care privesc exclusiv infracțiunile menționate din titlul 10 din codul penal la care se adaugă și terorismul. Ținând seama de agenda europeană, trebuie să asigurăm continuitate. În mod limitativ prevăzut de lege, SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind un organ de cercetare specială în limitele definite de actualul CPP nu am inovat, am clarificat. Trebuie să fim mai scrupuloși cu modul în care asigurăm protecția cetățeanului”, a mai spus ministrul Justiției.