ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Grupurile parlamentare reunite ale Partidului Mișcarea Populară au depus ieri o solicitare adresată Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului referitoare la convocarea unei ședințe de plen reunit ale celor două Camere, pentru a discuta pe marginea situației dificile în care se află comunitatea românească din Ucraina.

Este vorba despre noua lege a educației adoptată, la 5 septembrie 2017, de către Rada Supremă a Ucrainei, lege care, prin articolul său 7, privează minoritățile etnice (români, maghiari, ruși, bulgari, polonezi etc.) de acces la școlarizare în limba maternă.

„Observăm un dezinteres total al autorităților de la București față de cei peste 500.000 de români din Ucraina, care sunt suspuși unui proces agresiv de deznaționalizare națională. Este inadmisibil ca statul român să nu reacționeze la astfel de acțiuni care încalcă flagrant drepturile românilor la educație în limba maternă. De aceea, sper să avem o ședință de plen reunit cât mai curând, pentru a transmite un semnal ferm statului vecin și a determina, astfel, nepromulgarea legii de către președintele ucrainean”, a declarat deputatul Eugen Tomac, lider al grupului parlamentar al PMP.

„Ucraina a suprimat în ultimul secol un număr maxim de școli cu predare în limba română”

Ȋn solicitarea adresată Birourilor permanente reunite ale celor două Camere, parlamentarii PMP își exprimă „îngrijorarea ca urmare a situației alarmante, creată recent de către statul ucrainean în raport cu minoritatea națională română, situație care necesită, în opinia noastră, o poziție fermă și cât mai rapidă din partea celor două Camere reunite ale Parlamentului României.

Este vorba despre noua lege a educației adoptată, la 5 septembrie 2017, de către Rada Supremă a Ucrainei, lege care, prin articolul său 7, dă startul procesului de lichidare metodică și sistematică a învățământului în limbile popoarelor autohtone și de asimilare a minorităților naționale din Ucraina, implicit a minorității etnice reprezentată de români.

Prin adoptarea noii legi a educației, Rada Supremă a Ucrainei a trasat o linie a confruntării majorității ucrainene cu minoritățile naționale văzute drept captive ale statului ucrainean și amenință echilibrul interetnic fragil din diverse regiuni ale statului.

Articolul 7 al legii ucrainene a educației generează un conflict juridic deosebit de grav cu prevederile documentelor internaționale (universale și europene) în materie de drepturi ale omului, minorități naționale și drepturi lingvistice și culturale, precum și cu prevederile Constituției Ucrainei și cele ale cadrului legislativ intern privind politicile lingvistice de stat și minoritățile naționale. El este nu doar anti-minoritar, ci și anti-ucrainean prin consecințele lui. Acest articol încalcă flagrant și angajamentele asumate de Ucraina prin Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina semnat la Constanța la 2 iunie 1997”, se arată în solicitarea parlamentarilor PMP.

„Constatăm că Ucraina a suprimat în ultimul secol un număr maxim de școli cu predare în limba română. Astfel, în intervalul 1924-2017, administrația din Ucraina a lichidat 205 școli cu predare în limba română din cele 282 câte au existat istoric, în tot atâtea localități cu populație românească. În ultimii 93 de ani, statul ucrainean sovietic sau post-sovietic a lichidat școlile cu predare în limba minorității române într-un ritm mediu de 2,2 școli anual.
 
În această situație deosebit de gravă, considerăm necesar ca România, ca stat model în domeniul relațiilor interetnice la nivelul Uniunii Europene, să adopte o poziție oficială prin care să insiste asupra nepromulgării legii educației votate de Rada Supremă și asupra aducerii ei în conformitate cu garanțiile constituționale și angajamentele internaționale ale Ucrainei, în speță cu cele cuprinse în Tratatul de bază dintre România și Ucraina din 2 iunie 1997.”

Parlamentarii Partidului Mișcarea Populară solicită membrilor Birourilor permanente reunite să se prevaleze de prerogativele lor legale și să convoace, „în conformitate cu 32, alin (1), litera i) din Regulamentul Camerei Deputaților, o ședință de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului pentru o dezbatere a situației comunității românești din Ucraina și adoptarea unei Declarații oficiale a Parlamentului României pe marginea acestei situații.
 
Sprijinul acordat Ucrainei de către România în parcursul european trebuie condiționat ferm de tratamentul civilizat și respectuos aplicat minorității naționale române la standarde europene, conform garanțiilor constituționale exprese și angajamentelor internaționale ale Kievului.

România are obligația morală și constituțională să ceară nu doar menținerea instituțiilor de învățământ românești existente în Ucraina, ci și redeschiderea școlilor românești în toate localitățile cu populație românească în care asemenea școli au existat în ultimii 93 de ani.
 
Statul ucrainean are obligația recunoașterii comunității românești drept popor autohton, de a-i asigura autonomia culturală garantată constituțional și de a păstra și dezvolta învățământul public în limba română”, subliniază parlamentarii PMP.

Solicitarea celor de la PMP urmează a fi analizată în ședința Birourilor permanente reunite ale celor două Camere.