Domnul Cioloș, spre deosebire de cei care au inițiat proiectul referendumului, este lider politic și a condus guvernul României. A avut, deja, ocazia și puterea să-și manifeste grija pentru familie și pentru combaterea cauzelor sociale ale destrămării acesteia. Nu doar că nu a făcut-o, dar a reprodus același model de guvernare care a dus la tragicele consecințe ale migrației masive care lovește România și care scufundă în precariat familiile românești.  
 
Întrebat fiind despre referendumul pentru căsătorie, Dacian Cioloș a făcut câteva precizări care reflectă, nu există prea multe îndoieli, poziționarea Mișcării România Împreună (MRÎ). Astfel, fostul premier consideră că actuala dezbatere despre căsătorie ar reflecta o pierdere a contactului cu realitatea, inițiativa referendumului nefiind o soluție la problemele reale ale familiei. În speță, Cioloș s-a referit la dezbinarea și destrămarea familiei cauzată de dificultățile de ordin social și repercusiunile acestui fenomen asupra educației: „Ce vedem astăzi? Multe familii dezbinate datorită nevoii de a-și asigura nevoia de existență. Ce fel de educație mai poți aștepta de la familie pentru copii când familia nu există? În ce fel putem asigura resursele, nu doar pentru școală, ci pentru familii, ca ele să-și poată educa copiii.”

ImunoMedica


Desigur, problema ridicată de Cioloș este foarte reală și dureroasă. Răspunsul acestuia este, însă, doar o mișcare tactică prin care respingerea referendumului pentru căsătorie este deghizată sub aparența unei înțelepciuni tehnocrate care merge direct la problemele de fond. Este vizibil acest lucru prin faptul că Cioloș mută discuția de la căsătorie la familie. Or, inițiativa de revizuire a Constituției își propune o clarificare a definiției căsătoriei. Discuția despre familie este amplă, dar nu intră în scopul sau motivarea pentru referendum. Un punct de vedere onest și transparent, cu care orice lider politic ce vrea voturi este dator, ar fi unul exprimat asupra acestei chestiuni punctuale: cum vrem să fie definită căsătoria în România? Ca una „tradițională”, heterosexuală, sau ca una avangardist-progresistă, deschisă formelor „alternative”, respectiv cuplurilor de același sex sau altor forme (poliamorice, poligame etc.). 

Ne putem întreba, însă, dacă nu cumva o concentrare pe o miză, aparent, strict juridică și conceptuală – definiția constituțională a căsătoriei – nu ar fi, într-adevăr, ruptă de realitatea în care se zbate familia românească. Cu ce ajută un astfel de referendum? O consecință concretă a unei astfel de dezbateri și a unui referendum pe temă ar fi realizarea unui consens la nivelul societății. Nu poți să gândești politici credibile și sustenabile care să aibă în vizor căsătoria sau familia dacă nu știi la ce te raportezi, dacă nu există un consens larg asupra obiectului acestor politici publice. Cum înțelegem căsătoria și ce vrem de la ea? Sunt întrebări prin care nivelul de conștientizare a opiniei publice are de câștigat, lucru ce va duce la o mai mare exigență față de politicile gândite de guvernanți care vor aduce atingere sau vor avea în vizor aceste realități.

Realizarea unui consens are efecte concrete și asupra unei alte probleme ridicată de Cioloș: educarea în familie a copiilor. Dacă nu ne clarificăm modul în care definim căsătoria, atunci ne putem trezi cu probleme suplimentare și grave, așa cum se întâmplă în unele societăți occidentale: la școală să fie predate noțiuni favorabile căsătoriilor de același sex și stilurilor de viață homosexuale și queer, care să fie în contradicție flagrantă cu valorile familiei. Ce fel de educație mai poate asigura, în acest caz, familia? La ce pericole se expun părinții care ar refuza aceste modele pentru copii lor? Ocolirea subiectului, în acest caz, nu elimină deloc problema definirii căsătoriei, care nu e teoretică decât în aparență. În realitate, o serie de consecințe, inclusiv juridice, vor decurge de aici și vor defini gradul de autonomie pe care o familie îl va avea în educarea copiilor. 

O altă consecință concretă a acestei dezbateri este tocmai readucerea problemelor familiei românești în atenția tuturor. Însăși inițiativa Coaliției pentru Familie a debutat cu o consultare publică privitor la problemele resimțite în această materie. S-a discutat mult, încă de atunci, și se discută în continuare, de efectele migrației asupra familiilor, despre problemele sociale cu care se confruntă acestea. Mult înainte ca Cioloș să vorbească despre destrămarea familiei din cauze sociale, Coaliția pentru Familie și mulți dintre susținătorii acesteia au adus în atenția opiniei publice aceste realități. Așadar, a contrasta cele două preocupări (definirea căsătoriei și starea familiei românești) este nejustificat și nu se întâmplă nici pe fond, nici la nivel discursiv.

Dar domnul Cioloș, spre deosebire de cei care au inițiat proiectul referendumului, este lider politic și a condus guvernul României. A avut, deja, ocazia și puterea să-și manifeste grija pentru familie și pentru combaterea cauzelor sociale ale destrămării acesteia. Nu doar că nu a făcut-o, dar a reprodus același model de guvernare care a dus la tragicele consecințe ale migrației masive care lovește România și care scufundă în precariat familiile românești.