ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, în care le cere  autorităților locale și centrale să dea dovadă de „claritate morală” în onorarea celor ce au făcut parte din rezistența anticomunistă sau antifascistă.

„Orice tip de rezistență sau opoziție care s-a îndepărtat însă de valorile democratice și care a îmbrățișat ideologii extreme, care a negat supremația condiției umane și a instituțiilor libertății democratice, luptând împotriva unui totalitarism sub o altă formă de totalitarism și extremism, nu poate fi valorizată. Recunoașterea și omagierea doar a acelor modele care au luptat împotriva totalitarismului de pe poziții democratice reprezintă și un semnal pe care îl transmitem tinerei generații: doar conștientizând ce a fost drept și ce a fost greșit în trecutul recent vom putea construi un viitor prosper pentru țară. Tocmai de aceea este important ca autoritățile centrale și locale să dea dovadă, în numele crezului democratic, de claritate morală în eforturile lor de onorare a celor care au făcut parte din rezistența antifascistă sau anticomunistă”, spune șeful statului în mesaj.

Declarația președintelui vine în contextul discuțiilor legate de onorarea publică a unor personalități condamnate de regimul comunist pentru pozițiile lor anti-comuniste, dar care în același timp au fost acuzate de către Institutul „Elie Wiesel” că au fost legionari sau simpatizanți ai acestora. De alfel, multe personalități care s-au opus comunismului au fost condamnate pentru „activități anti democratice și de schimbare a orânduirii socialiste”.

Dacă sugestia președintelui Iohannis ar fi pusă în practică, majoritatea luptătorilor din rezistența anti-comunistă nu ar putea fi onorați, deoarece, într-un document al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, organizație de sub egida Academiei Române, se afirmă fără echivoc: „Componenta majoră a mișcării naționale de rezistență anticomuniste din România a fost legionară, realitate ilustrată de procentul major al deținuților politici din perioada 1945-1964, apreciat la 75%”.
 
Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici și Deportați (AFDFD), declara într-un interviu din 2014, că nu a fost și nu este legionar, dar că toți cei care au luptat împotriva comunismului au împărtășit aceeași soartă.

„De 25 de ani încoace, noi, foștii supraviețuitori ai temnițelor, lagărelor și deportărilor, ne adunăm, o dată pe an, în diferite locuri din țară. Scopul este acela de a ne pomeni și comemora, prin slujbe religioase, morții. Iar acolo, ne strângem reprezentanți ai tuturor culorilor politice, din România.

O să precizez aici doar cele mai importante astfel de locuri: de „Înălțare”, ne întâlnim, întotdeauna, la „Memorialul Sighet”; prima duminică după Sf. Ilie, ne întâlnim la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu”, de la Sâmbăta de Sus - Făgăraș; pe 14 septembrie, întotdeauna, ne întâlnim la mausoleul ridicat de noi, pe Râpa Robilor, de la Aiud; la sfârșitul lunii septembrie, începutul lui octombrie, ne întâlnim la simpozionul de răsunet internațional, intitulat „Experimentul Pitești”, de la Pitești.

Subliniez - ne întâlnim aici, oameni de toate culorile politice. Nu putem face, în stânga, o slujbă pentru țărăniști, liberali sau oameni fără culoare politică, și dincolo, o alta, pentru legionari. Toate astea se fac în comun, pentru că în comun am stat și noi în temnițele comuniste. În comun am fost flămânziți, bătuți, umiliți”.