Președintele Klaus Iohannis a afirmat, marți, că, în timpul mandatului său, a avut câteva realizări care vor influența „semnificativ” parcursul României, indicând Pactul pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare și Summitul U.E. de la Sibiu.

„Am avut câteva realizări care vor influența semnificativ parcursul României pentru încă ani și ani. Aș menționa doar câteva, ca să nu ocup prea mult din spațiul de dezbatere: acea înțelegere cu toate partidele pentru a aloca 2% din PIB pentru Apărarea României ne-a pus în situația de partener foarte respectat și agreat în NATO și ne permite să oferim românilor o siguranță în spațiul geopolitic în care trăim. Am avut pe urmă, spre sfârșitul mandatului, acel summit european de la Sibiu, în inima României, la care au participat toți liderii europeni relevanți, în care am creionat parcursul Uniunii Europene pentru următorul mandat de cinci ani. Am avut un mandat care a început ca un mandat de construcție, așa l-am gândit, dar, pe parcurs, am ajuns de multe ori să am un mandat, care, de fapt, trebuia să mențină România în marile coordonate dorite de români, opunându-mă PSD-ului”, a spus Iohannis, la dezbaterea organizată marți în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Capitală.

Klaus Iohannis este de părere că, prin cererile de reexaminare a Legilor Justiției sau prin trimiterea acestora la Curtea Constituțională a reușit să anuleze 70% din măsurile care le-ar fi compromis.

„În afară de faptul că am alungat elefanții din ședința de Guvern, că am coborât în geaca roșie între demonstranți, am mai făcut lucruri care sunt prevăzute în Constituție și cred că le-am făcut destul de bine. Am retrimis Legile Justiției în Parlament, am trimis Legile Justiției la Curtea Constituțională, am solicitat un punct de vedere Comisiei de la Veneția și i-am rugat în ultimele zile pe colegii din departamentul de specialitate să îmi facă o evaluare. Am reușit să anulez 70% din măsurile introduse care ar fi compromis Legile Justiției, deci 70% din măsurile introduse de PSD în Legile Justiției. Sigur, nu sunt perfecte (...) La un moment dat, am ajuns în punctul când au trebuit promulgate, fiindcă mi s-au terminat instrumentele constituționale, dar lucrurile nu se opresc aici și voi avea grijă ca Guvernul să reia aceste chestiuni și după alegerile parlamentare, când sunt convins că vom avea de a face cu o altă majoritate, vom corecta ce a mai rămas de reparat din Legile Justiției”, a afirmat actualul președinte, în cadrul întâlnirii cu jurnaliștii, organizate marți la B.C.U.

Dezbaterea Legii recursului compensatoriu trebuie reluată pentru a fi corectate erorile din cuprinsul ei, a declarat, marți, președintele Klaus Iohannis în fața ziariștilor și a studenților.

„Și această lege trebuie reluată, trebuie întoarsă și trebuie corectate erorile care s-au făcut aici. Cu majoritatea de atunci, acest lucru nu a fost posibil (...) Este o situație puțin mai specială cu această lege. Această lege a ajuns la Curtea Constituțională, a fost verificată și a fost găsită constituțională, însă CCR aici a făcut un lucru pe care în alte situații nu l-a făcut și anume s-a exprimat prin decizie inclusiv pe oportunitate. Este o abordare neuzuală, că să mă exprim așa, care practic făcea caducă retrimiterea în Parlament, fiindcă dacă CCR s-a exprimat și pe constituționalitate, dar și pe oportunitate, Parlamentul practic nu mai avea marjă de manevră. Este explicația pentru care, după discuții foarte aprofundate și foarte tehnice cu specialiștii din Administrația Prezidențială, am ajuns la concluzia că, și dacă nu ne convine această situație, altă soluție, pe Constituție, nu este, drept pentru care am promulgat legea”, a explicat marți Klaus Iohannis.

Referitor la aspectele pe care le-ar putea îmbunătăți pe viitor, acesta a declarat că, în cazul în care va obține un al doilea mandat, își dorește să comunice mai mult.

„Cred că aș comunica mai mult, poate partea de comunicare nu a ajuns încă la nivelul așteptat sau optim. Și aici, cu siguranță, împreună cu echipa mea, vom continua cele mai bune abordări. Eu sunt însă decis să comunic mai mult, mai intens și atunci și feedback-ul românilor va fi mai ușor de citit pentru mine (...) Asta vă las pe dumneavoastră să evaluați, ce fel de președinte am fost eu în primul mandat. Însă, totuși, câteodată, de la PSD mi se spune că am fost spectator și inactiv, dar că vreau să acaparez totul. Ei trebuie să se hotărască. În realitate, adevărul este la mijloc. Sunt un președinte care real se implică, vine cu soluții, nu mă joc, nici nu dictez, prezidez”, a răspuns Iohannis, întrebat cum se auto-evaluează în acest mandat.

Președintele în funcție a catalogat demersurile privind mutarea Ambasadei României în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, drept „diletantism” și a susținut că memorandumul despre care s-a vorbit a fost de fapt o „documentație de tip studiu”.

„Un centru obscur nu, dar o gândire obscură, da. Este gândirea tipic pesedistă. S-au trezit regimul Dragnea-Dăncilă, în speță Dragnea și Dăncilă, în încercarea de a se profila prin politica externă, dar nu aveau ce căuta. Președintele Camerei nu are atribuții de politică externă, decât de diplomație parlamentară, deci nu avea ce căuta în discuția pe ambasadă, iar prim-ministrul României nu are aceste atribuții de a dispune mutarea unei ambasade, conform Constituției acest lucru se face de către președinte. Eu mi-am exprimat punctul de vedere foarte clar: suntem împreună cu toți partenerii de părere că aceste lucruri nu se pot face acum fiindcă nu sunt îndeplinite condițiile, condițiile care au fost cerute atunci când ambasadele s-au mutat de la Ierusalim la Tel Aviv, care nu au fost la Tel Aviv. În consecință pot să clasific aceste demersuri drept un dilentatism politic de politică externă care ne-a dăunat foarte grav, iar acel memorandum mult discutat, secret, abordări sofisticate au fost folosite în comunicarea publică pentru a da impresia unei anumite legitimități. În realitate, la Externe s-a elaborat o documentație de tip studiu care ne-a fost trimisă și la Administrația Prezidențială, după mult timp, când de fapt se terminaseră toate discuțiile, inclusiv afirmațiile nefericite de la New York, care memorandum propunea să se facă conform legii, (...) adică decide președintele și a decis că rămâne cum am stabilit”, a afirmat Klaus Iohannis, marți, la dezbaterea organizată în Aula Bibliotecii Centrale Universitare.

Candidatul PNL la alegerile prezidențiale a declarat că este „un fan” al independenței Justiției și că, de aceea, s-a abținut să meargă la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii, care trebuie să lămurească toate chestiunile legate de sistemul de justiție în mod independent, fără intervenția președintelui.

„Ați atins o chestiune sensibilă. Este vorba de independența Justiției. Aș fi putut să merg în CSM și să încerc să împing un anumit punct de vedere, aș fi putut să fac presiuni publice asupra sistemului de justiție, dar eu chiar cred în independența Justiției și în nevoia independenței Justiției și m-am abținut de la toate aceste lucruri. Dacă anumite abordări instituționale în interiorul sistemului de justiție, dacă au existat abateri de orice fel, atunci aceste chestiuni trebuie lămurite acolo unde spune Constituția - în CSM, fără președintele României. Faptul că eu am dreptul să merg acolo și să iau parte, nu înseamnă că am drept de vot și cred că, dacă reclam de la toți politicienii să nu se amestece în actul de Justiție, să nu se atingă de independența Justiției, atunci acest lucru trebuie să fie cu atât mai valabil pentru președintele României și din acest motiv mă exprim și sunt de-a dreptul un fan al independenței Justiției și las entitățile care constituțional au dreptul să se ocupe de aceste chestiuni să se ocupe”, a spus Iohannis, la dezbaterea organizată în Aula BCU, întrebat de ce nu sancționează abuzurile din Justiție.

Potrivit acestuia, efectele OUG 114 nu sunt simplu reversibile, fiind nevoie de o analiză profundă pentru corectarea prevederilor acesteia, demers inițiat deja de Guvern și de către Administrația Prezidențială.

„Ordonanța a intrat în vigoare, a produs foarte mult deranj și soluția - din păcate, cea mai simplă, așa, aparent - de anulare nu este fezabilă, fiindcă sunt chestiuni care nu mai pot fi întoarse pur și simplu. Deci efectele acestei ordonanțe nu sunt simplu reversibile. Este nevoie de o analiză foarte profundă și aici știu că noul guvern s-a apucat deja. Și recunosc că și noi, la Administrație (Administrația Prezidențială - n. r.), ne-am făcut gânduri despre ce s-ar putea face pentru a reveni în normalitate. Și pot să îi asigur pe români că se lucrează la această chestiune și va fi rezolvată (...) Eu am văzut în această ordonanță (OUG 114 - n.r.), așa, o șmecherie PSD-istă de a face rost de bani. Eu am atras atenția demult că felul în care guvernele PSD-iste gestionează finanțele publice nu este nici sustenabil și nici nu este în avantajul românilor. De fiecare dată am primit replici dintre cele mai ciudate din partea activiștilor PSD, însă s-a văzut că eu am avut dreptate și lor li s-au terminat banii. Și atunci s-au uitat în jur cum au făcut alții, au improvizat o șmecherie și au crezut că vor face în acest fel rost de bani și îi vor păcăli pe români încă un an de zile, ca să pară că ei gestionează banii publici bine”, a declarat Klaus Iohannis.

El consideră că apărarea europeană trebuie îmbunătățită, însă un paralelism între o structură europeană de apărare și NATO „nu ar ajuta pe nimeni”.

Potrivit președintelui, o armată europeană independentă nu ar fi fezabilă. El a pledat însă pentru o „perfectă complementaritate” a acesteia cu NATO.

„Crearea unui paralelism cu NATO nu ar ajuta pe nimeni”, a afirmat Iohannis.

Potrivit acestuia, evenimentele din 10 august 2018 au constituit „cea mai gravă intervenție a statului împotriva cetățenilor de la mineriadă încoace”.

„Nu am avut informații dinainte. Se pare că s-au reunit în mare secret pentru această intervenție în forță și pot să spun fără exagerări că acea intervenție din 10 august anul trecut împotriva demonstranților din Piața Victoriei a fost cea mai gravă intervenție a statului împotriva cetățenilor din România de la mineriadă încoace. Doar cu mineriadele se mai poate face o comparație și cu Piața Universității. Filosofia cu care s-a intervenit a dovedit că PSD este antiromân și antidemocratic și spun aceste lucruri în deplină cunoștință de cauză. Am tot fost întrebat de ce nu vreau să dezbat cu contracandidata? De asta. Nu pot să am o dezbatere cu cineva care reprezintă un sistem represiv de sorginte comunistă, trebuie să recunoaștem aceste lucruri, că le convine, că nu le convine. Deci, statul care acționează voit, neprovocat împotriva propriilor cetățeni este un sistem represiv care vine în acest caz din istoria tristă a comunismului naționalist al lui Ceaușescu (...) Este o catastrofă și o să mai intrăm noi, românii, în imaginarul colectiv mult pe această temă și va fi nevoie de foarte mult timp pentru a găsi explicații și mai ales soluții ca să nu mai apară niciodată ceva similar”, a declarat Iohannis în cadrul dezbaterii desfășurate marți în aula B.C.U.
 
Klaus Iohannis a declarat marți că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) trebuie desființată, pe motiv că aceasta ar putea fi „transformată în ceva cu care se poate încerca un control neconstituțional asupra magistraților”.

„Da (n.r. - îmi mențin opinia privind desființarea secției speciale). Nu sunt specialist în acest domeniu, dar opinia mea de simplu președinte al României de la început a fost că această secție nu trebuie înființată, însă pentru a fundamenta o opinie pertinentă am cerut și primit opiniile unor recunoscuți experți în materie, dintre care aș enumera Comisia de la Veneția, GRECO, MCV, care spun că nu e nevoie de această secție. Dacă toți spun că așa nu, eu sunt de părere că așa nu, PNL este de părere că așa nu și alte partide sunt de aceeași părere, înseamnă că ne bazam pe ceva. Eu sunt de părere că această secție nu trebuie să existe, este un instrument care prea ușor poate fi transformat în ceva cu care se poate încerca un control neconstituțional asupra magistraților (...) Rămân la opinia pe care am spus-o. Toți acești specialiști, pe care îi respect și pe care îi recunosc, recomandă desființarea secției, opinie pe care o împărtășesc. Evident, decizia nu o iau eu, ci în Parlament”, a explicat Iohannis. 

El a apreciat că, în prezent, mecanismele de protejare a fondului forestier funcționează „suboptimal”, fiind parcurs doar 15% din demersul necesar asigurării unei protecții eficiente.

„Am făcut tot ce poate să facă președintele. Am dezbătut chestiunea în mai multe ședințe CSAT, am chemat instituțiile abilitate la raport și le-am cerut să facă strategii sectoriale coerente. Unele au funcționat, unele nu au funcționat. Cred că suntem - dacă am descrie parcursul de la 0 la OK - cam la 15%. Mai este foarte mult de lucru. Nu are rost să pictăm niște lucruri altfel decât se desfășoară ele. S-au făcut pași, există controale, există norme, însă lucrurile trebuie duse mult, mult mai departe și am de gând împreună cu Guvernul - și am discutat deja aceste chestiuni - să încurajăm măsuri și legislative, dar și de tip intervenție ale autorităților în domeniu, pentru a îmbunătăți considerabil situația (...) Aceste mecanisme (de apărare a celor care păzesc pădurea, dar și a pădurii, în sine - n.r.) au început să funcționeze. Suboptimal, ca să folosesc un cuvânt care descrie situația. Vom face în continuare nu doar presiuni, ci și politici care vor duce spre o mult mai bună gestionare a fenomenului. Iar, în ce privește pădurarii, pot să vă spun clar că este un profund regret pe care îl am că autoritățile nu au reușit să facă mai mult și să prevină aceste situații. (...) Din aceste autorități mă exclud. Președintele nu are atribuții executive în supravegherea anumitor sectoare. Acestea revin autorităților guvernamentale. Dar nu o să încetez, ba chiar o să accelerez prezența mea în spațiul public pentru a solicita soluții pe această zonă”, a afirmat el.

Președintele Klaus Iohannis a mai subliniat că nu este exclus ca ExxonMobil să nu se retragă din proiectul exploatărilor de la Marea Neagră, dar a subliniat totodată că este importantă crearea unui cadru legislativ care să le permită investitorilor strategici să intervină.

„Este nevoie, evident, de aprofundare. Posibil ca Exxon, în definitiv, să nu se retragă, fiindcă aceste megacompanii spun ce cred ele că e bine să spună și eu cred că încă lucrurile sunt în desfășurare. Deci, până la urmă este posibil să se schimbe deciziile Exxon și să nu se retragă. Oricum ar fi, pentru noi este important să avem un cadru legislativ care permite unui investitor strategic, serios, să intervină. Că este Exxon, că este altul, important este să avem o legislație care permite adevăraților investitori, care au și puterea să facă investiția, să vină și să ducă investiția mai departe (...) Iar chestiunea cu Exxon... sigur, sunt multe zvonuri, multe discuții în spațiul public. Eu am întrebat direct și mi s-a spus: politica mare a Exxon s-a schimbat și, în consecință, Exxon se va retrage din câtva proiecte de investiție din Europa și își va muta accentul în altă zonă. Acesta este răspunsul pe care eu, președintele României, l-am primit. Nu am motive să cred că nu este cel corect”, a menționat Iohannis.

Totodată, președintele a opinat că forma actuală a Legii offshore nu îi satisface nici pe investitori, nici finanțele publice. În opinia lui, este importantă găsirea unei formule care să fie corectă pentru România, dar care să creeze un cadru adecvat și pentru investitori.

„Fiind vorba de o lege, chestiunea s-a discutat în Parlament și acolo, în definitiv, s-a ajuns la o formă care nu a satisfăcut nicio parte. Nici investitorii, nici finanțele publice nu au obținut abordarea pe care și-au dorit-o. Din punctul meu de vedere, chestiunea nu este tranșată și trebuie reluată sub două aspecte. Primul: Romania first! Trebuie să știm ce vrem noi cu acele resurse. Discuția vreau să o reiau sub această formă: ce vrem noi, românii, să facem cu aceste resurse, ce vrea România, cum se relaționează cu securitatea națională, cu oportunitatea. Și atunci abia să trecem în partea a doua și să zicem: OK, și investitorii vor garanții, pe bună dreptate”, a spus Iohannis. 

Răspunzând unei întrebări venite din partea studenților, el a confirmat că este foarte indicat ca președintele să cunoască cel puțin o limbă de circulație internațională.

„Pe mine m-a ajutat. (...) Este important. În Consiliul European nu toată lumea vorbește limbi străine, ca să nu umblăm cu un mit, dar este destul de anevoios să discuți (...) prin intermediul traducătorului, se pierde mult din substanță. Cred că este foarte indicat ca președintele să cunoască măcar o limbă de circulație”, a spus Iohannis, marți, în aula B.C.U.

El le-a transmis tinerilor că merită să rămână în țară, însă după ce vor fi beneficiat și de studii în străinătate.

„Merită să rămâneți în țară, dar sunt perfect de acord că este bine venit un stagiu afară. Am fost dintotdeauna adeptul rămânerii aici. (...) La mine este o decizie conștientă și îmi pare bine că am rămas”, a concluzionat Iohannis.