ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Pe 28 iunie 2020 s-au împlinit 80 de ani de al doilea ultimatum sovietic adresat României, prin care vecinul de la est amenința țara noastră cu recurgerea la forță dacă nu cedează Basarabia și Bucovina de Nord (ulterior și ținutul Herței).

Acest eveniment, de o gravitate fără margini în ultimul secol românesc, denumit de către diplomatul Raoul Bossy drept „Începutul tragediei neamului românesc” și care a condus la pierderea a sute de mii de vieți și a unei părți istorice a teritoriului național, a trecut neobservat la nivelul Președinției României și a Guvernului de la București.

Nici Președintele Iohannis, nici premierul Ludovic Orban nu au găsit de cuviință să menționeze măcar drama care a cuprins partea de est a țării și sutele de mii de români ale căror vieți s-au pierdut în urma acestui rapt.
 
Ca să ilustrăm dimensiunea dramei din acele zile, amintim doar că doar în urma retragerii administrației și armatei române din Basarabia, deci pe o perioadă de doar patru zile, s-au înregistrat peste 40.000 de soldați uciși, răniți sau dispăruți.

În același timp, Președintele României nu a ratat ocazia de a-și manifesta solidaritatea cu victimele evenimentelor de la Iași din 28-30 iunie 1941, cunoscute drept pogromul de la Iași.

Președintele Iohannis a spus în mesajul său că „niciodată nu va fi de-ajuns pentru a înțelege cum a fost posibil un asemenea masacru în mijlocul Iașului și de ce nu i-a apărat nimeni pe evreii români”, uitând că evenimentele din 1941, intrarea României în Al doilea război Mondial, au fost determinate direct de către rapturile teritoriale a căror victimă fusese România cu doar un an înainte. 

Profitând de comemorarea de la Iași, Președintele Iohannis nu a ratat ocazia să afirme că „ura se poate ascunde în comentarii sordide pe rețele de socializare sau pe forumurile platformelor virtuale”. Klaus Iohannis nu a ezitat să critice propria țară pentru că am fi „restanți la a aplica legislația pentru a sancționa alegațiile antisemite, negarea Holocaustului, derapajele xenofobe, discursul rasist sau cel împotriva recunoașterii diversității”.

Cu alte cuvinte, Președintele României afirmă că nesancționarea celor care nu recunosc sau nu doresc să recunoască căsătoriile între persoane de același sex, ideologia de gen și alte asemenea subiecte pe care activiștii LGBT le încadrează la capitolul „diversitate” este pe același plan cu anti-semitismul sau negarea crimelor holocaustului.
 
Reamintim că furtul Basarabiei și a Bucovinei de către ruși s-a petrecut în urma acordului secret germano-sovietic, denumit și Pactul Ribbentrop - Molotov, semnat pe 23 august 1939.

Acuzarea României ca principal vinovat pentru evenimentele de la Iași, de chiar Președintele său este problematică, având în vedere că Germania și-a asumat răspunderea pentru acel pogrom, dat fiind faptul că Iașiul se afla atunci sub jurisdicția Armatei a 11-a germană, sub comanda generalului Eugen Ritter von Schobert, în cadrul frontului militar anti-sovietic. În acel context de război, ca și azi în starea de urgență sau necesitate, autoritățile civile trec sub comanda celor militare.