ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


După ce a examinat din oficiu legalitatea rechizitoriului prin care Traian Băsescu fusese trimis în judecată de Parchetul General în dosarul privind plângerea formulată de Gabriela Firea, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a dispus, prin ordonanță, infirmarea soluției.

„În urma controlului ierarhic de legalitate efectuat, s-a constatat lipsa unei anchete efective, care să respecte exigențele în materia conținutului rechizitoriului și a standardelor de claritate în prezentarea acuzării în instanță, impuse de jurisprudența în materie și de practica Curții Europene a Drepturilor Omului”, se precizează într-un comunicat emis de Parchetul General.

La 16 aprilie 2014, Gabrielea Firea a făcut plângere la Parchetul General împotriva lui Traian Băsescu pentru că în 13 aprilie 2014, în emisiunea „Jocuri de putere” de la Realitatea TV, fostul președinte a afirmat despre fosta senatoare: „Mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moșia soțului ei unde este primar, că s-ar putea să nu-l găsească într-o zi acasă dacă... nu-i atentă... Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele".

Ȋn ordonanța de infirmare a trimiterii în judecată a lui Traian Băsescu, procurorul general al României precizează că rechizitoriul „este marcat de lipsa de rigoare în modul de prezentare a faptelor ce fac obiectul acuzației penale și motivare a dispoziției de trimitere în judecată, fără realizarea unei analize juridice și printr-o folosire inadecvată a terminologiei juridice («parte vătămată», în loc de «persoană vătămată» - subiect procesual principal, conform noului cod de procedură penală sub care s-a derulat cercetarea penală)”.

Mai mult, „împrejurările de fapt care configurează fapta sunt prezentate prin citarea afirmațiilor inculpatului”, se subliniază general în ordonanță. 

Potrivit art. 206 din Codul Penal, infracțiunea de amenințare, „fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării.”
„Cu toate că sub aspectul elementului material, infracțiunea trebuie să aibă ca obiect săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare, adică a unei fapte producătoare de prejudicii materiale, în cuprinsul rechizitoriului nu se indică infracțiunea care a format obiectul amenințării, iar referirea la fapta păgubitoare («afirmații cu caracter general, apreciate de partea vătămată Firea Gabriela ca fiind păgubitoare») se face doar la modul general, fără a se preciza în concret în ce ar consta acestea”, spune procurorul general.
 
„Formularea acuzațiilor penale și prezentarea probelor în rechizitoriu nu se referă niciun moment la forma vinovăției inculpatului, respectiv la sensul pe care acesta a vrut să-l imprime spuselor sale, ci strict la percepția persoanei vătămate asupra declarațiilor inculpatului. (...) 

Depășirea limitelor libertății de exprimare nu implică în mod necesar intrarea în sfera răspunderii penale, ci aceasta trebuie să se înscrie în tipicitatea unei infracțiuni ale cărei elemente constitutive să fie probate. A formula o acuzație nu înseamnă a consemna detaliat date ale realității, ci a le arăta semnificația juridică în raport de anumite condiții dintr-un text incriminator. Rechizitoriul nu enunță în concret acuzația, ci expune o situație de fapt și lasă loc formulării unor «ipoteze juridice» cu privire la aceasta”, se precizează în ordonanța semnată de Augustin Lazăr. 

Ca urmare a infirmării soluției inițiale, de trimitere în judecată a lui Traian Băsescu, cercetările vor fi reluate de către Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.