Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a elaborat un proiect de lege care spune că persoanele de același sex sau de sex diferit își pot organiza viața de familie sub forma uniunii consensuale, care se înregistrează la starea civilă, iar partenerii sunt asimilați soților în ce privește drepturile civile, de întreținere, moștenire, asigurări, dar nu au drept de adopție.
Potrivit G4Media.ro, PSD intenționează să-și asume acest proiect de lege și să-l voteze în Parlament după sărbătorile de Paști, înainte de referendumul pentru familie anunțat pentru luna mai. În Parlament mai există un proiect de lege privind parteneriatul civil, inițiat de Remus Cernea, dar organizațiile de profil consideră că proiectul trebuie serios amendat.

Proiectul de lege vine în contextul în care Senatul a adoptat luni, ca prima camera sesizată, proiectul PSD de modificare a Legii referendumului , în aceeași formă în care a fost trimisă la promulgare, respingând cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis. Cu toate acestea,Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a anunțat că vrea să analizeze „oportunitatea legiferării unui tip de parteneriat civil”, pentru că „nu putem să nu analizăm și situația unei minorități din România”, ”e o minoritate pe care nu ne putem face ca nu o vedem sau ca nu exista”
 
Proiectul inițiat de CNCD prevede că prezenta „are drept scop protejarea familiei și a membrilor săi prin reglementarea cadrului legal în care este recunoscută juridic uniunea consensuală.”

Uniunea consensuală este definită drept „asocierea dintre două persoane de sex diferit sau de același sex în scopul organizării vieții lor comune ca viață de familie” și „se poate înregistra la ofițerul de stare civilă”. Documentul care atestă o uniune consensuală este un extras din Registrul de stare civilă, denumit „certificatul de uniune consensuală”.

Potrivt proiectului de lege, „partenerul este una dintre cele două persoane fizice care intră în uniunea consensuală în Registrul de stare civilă sau care conviețuiește într-o uniune consensuală neînregistrată, dovedită în condițiile prezentei legi”.

Partenerii pot să-și înscrie bunuri comune într-o așa-numită Convenție referitoare la regimul comun al bunurilor. Convenția este actul solemn, încheiat în formă autentică în fața notarului public, cu consimțământul celor doi parteneri, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică specială și conținut predeterminat care poate fi realizat în orice moment al uniunii consensuale.

În lipsa unei convenții care stabilește bunurile comune, respectiv bunurile proprii, fiecare dintre parteneri este proprietar exclusiv în privința bunurilor dobândite înainte de încheierea uniunii consensuale, precum și a celor pe care le dobândește în nume propriu după această dată.

Pentru a putea încheia o uniune consensuală, partenerii trebuie să aibă cel putin 18 ani împliniți, cel puțin unul dintre parteneri să fie cetățean român sau este cetățean străin sau apatrid cu reședința în România de cel puțin 1 an. O altă condiție este ca niciunul dintre parteneri să nu fie căsătorit sau angajat într-o  altă uniune consensuală.

Drepturi și obligații

Proiectul de lege prevede că partenerii au drepturi și obligații egale în cadrul uniunii consensuale. Fiecare partener își păstrează numele de dinainte de încheierea uniunii consensuale. „Prevederile legale aplicabile convenției privind regimul bunurilor între soți se aplică în mod echivalent”, se arată în proiectul de lege.

Partenerii sunt asimilați soților, în materia: asistenței sociale, asigurărilor sociale, asigurărilor de sănătate, drepturilor pacientului, impozitelor și taxelor, prevenirea și combaterea violenței domestice și a altor fapte de natură penală sau contravențională săvârșite asupra unui membru de familie.

Partenerii sunt asimilați soților în ceea ce privește prezumția de paternitate și drepturile și obligațiile ce decurg din autoritatea părintească pentru copiii născuți în timpul uniunii consensuale dintre două persoane de sex diferit.
Partenerii de sex diferit răspund în solidar pentru cheltuielile legate de creșterea și educarea copiilor. Partenerul de sex diferit are obligația de a asigura protecția și bunăstarea copiilor celuilalt partener care locuiesc și sunt îngrijiți și educați împreună de cei doi parteneri.

În scopul îndeplinirii obligației de la alineatul (4), partenerul care este părintele biologic al copilului poate notifica serviciul public de asistență socială de la domiciliu cu privire la numele partenerului care se ocupă de întreținerea copilului.

Partenerul de sex diferit desemnat ca persoană care se ocupă de întreținerea copilului are dreptul de a reprezenta copilul în relațiile cu instituțiile educaționale, medicale și sociale, în lipsa părintelui biologic.

Partenerul de sex diferit care a participat direct și nemijlocit pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 5 ani în cadrul uniunii consensuale, la creșterea și îngrijirea copilului celuilalt partener care exercită sau a exercitat singur drepturile părintești, poate adopta în condiții similare celor aplicabile adopției copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv.

Partenerii civili de același sex nu au dreptul la adopție.

Partenerul aflat în întreținerea partenerului asigurat beneficiază de asigurare medicală în sistemul public de sănătate, fără plata contribuției, obținând calitatea de coasigurat.

În cazul spitalizării sau decesului unuia dintre parteneri, celălalt partener este considerat aparținător și membru de familie.

În materia moștenirii legale a partenerului defunct, partenerul supraviețuitor este asimilat soțului supraviețuitor, având aceleași drepturi cu acesta.

În materia pensiei de urmaș și a altor drepturi de asigurări sociale, partenerul supraviețuitor este asimilat soțului supraviețuitor.

Oricare dintre cei doi parteneri are dreptul de a continua contractul de închiriere a locuinței în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia.

În cazul procesului de obținere a cetățeniei române, cei doi parteneri sunt asimilați soților, beneficiind de prevederile art.8 din Legea cetățeniei române nr.21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cei doi parteneri au dreptul la libera circulație și ședere, precum și dreptul de ședere permanentă pe teritoriul României conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 260/2005, modificată de Ordonanța nr. 30 din 19 iulie 2006.

Niciunul dintre parteneri nu îl poate reprezenta pe celălalt în justiție fără mandat expres și nu poate fi ținut răspunzător pentru obligațiile contractate de celălalt partener.

Partenerii sunt asimilați soților în relațiile care au loc în justiție, în orice materie.

Partenerii sunt asimilați soților în stabilirea incompatibilităților la numirea în anumite funcții și în materia conflictului de interese.

Partenerul beneficiază de 3 zile de concediu cu plată în caz de deces sau boală gravă a celuilalt partener.

Angajatorul este obligat să țină cont în stabilirea concediilor dacă cei doi parteneri lucrează în același loc.

Partenerii pot beneficia de maxim 5 zile de concediu cu plată în urma încheierii contractului de uniune
consensuală.

Partenerul are dreptul la întreținere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de încheierea uniunii consensuale ori în timpul acesteia; el are drept la întreținere și atunci când incapacitatea se ivește în decurs de un an de la data încetării uniunii consensuale, însă numai dacă incapacitatea se datorează unei împrejurări în legătură cu uniunea consensuală.

Uniunea consensuală încetează prin decesul sau declararea judecătorească a morții unuia dintre parteneri, prin acordul comun al celor doi parteneri, prin comunicarea deciziei unilaterale a unuia dintre parteneri privind încetarea uniunii consensuale sau la data încheierii căsătoriei între cei doi parteneri.

Cuplurile care au încheiat uniuni consensuale în mod legal pe teritoriul altor state beneficiază de recunoașterea statutului lor pe teritoriul României și de aceleași drepturi și obligații ca și cuplurile care au încheiat o uniune consensuală în România, se mai arată în proiectul de lege. La fel, căsătoriile între persoanele de același sex legal încheiate pe teritoriul altor state beneficiază de totalitatea drepturilor și obligațiilor pe care le au cuplurile de același sex care au încheiat o uniune consensuală în România.