Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că are anumite „nedumeriri" referitoare la scrisoarea comună a celor șapte misiuni diplomatice în România și că aceasta ar putea fi „rezultatul unei insuficiente cunoașteri" asupra conținutului legilor privind funcționarea Justiției.

„Am citit scrisoarea (...) și am anumite nedumeriri (...) ca să folosesc un limbaj cât mai elegant. Pe de o parte mă bucură că ambasadorii statelor Uniunii Europene sunt preocupați în calitatea de parteneri, de prieteni ai României, de evoluțiile din România. Acest lucru este un lucru pozitiv, un aspect pozitiv. Acum, citind această scrisoare și analizând-o, îmi dau seama că există două ipoteze care au stat la baza aserțiunilor făcute în această scrisoare. Prima ipoteză practic nu vreau să o iau în considerare, anume o, nu știu, hai să spunem, o bănuială de rea intenție. Dacă această ipoteză o eliminăm, nu rămâne decât cealaltă, care pare să fie rezultatul unei insuficiente cunoașteri, unei insuficiente informări asupra problemei. Adică asupra conținutului legilor care vin să fie în aceste zile votate în Parlament și care vizează practic chestiuni ce țin de organizarea justiției", a spus Tăriceanu, la Antena 3.

Președintele Senatului a subliniat că nu a existat niciun fel de prevedere care să afecteze independența justiției în legile dezbătute în ultima perioadă în Parlament și consideră că temerile vehiculate în spațiul public au fost neîntemeiate.

„Ei bine, toate subiectele sensibile din aceste zile, care au fost dezbătute bineînțeles și incluse în legea 303, 304 și 317, cred că au fost destul de bine prezentate, poate ele sunt puțin prea tehnice pentru a fi înțelese de persoane fără o pregătire de specialitate, mă refer în general, nu la ambasadori, dar cred că toate temerile care la un moment dat au fost vehiculate în spațiul public, au fost neîntemeiate. Nu a existat niciun fel de prevedere care să afecteze câtuși de puțin independența justiției, nu mai vorbim de lupta împotriva corupției pentru că funcționarea justiției nu are prevederi specifice acestei chestiuni care sunt incluse evident în codurile penale, iar noi nu am discutat codurile penale", a declarat Tăriceanu.

El a argumentat că ambasadorii semnatari ai scrisorii nu au avut practic timpul necesar pentru a trage „o concluzie obiectivă și corectă" asupra modificărilor aduse legilor Justiției, în condițiile în care acestea abia au fost votate în Parlament.

„Pentru că eu am îndoiala că au putut să fie atât de bine informați atâta vreme cât legile nu au putut să fie traduse într-o limbă de circulație internațională, nici nu au apărut în Monitorul Oficial, pentru că, de exemplu, Legea 317 astăzi abia a fost votată în Cameră, ieri a fost legea 304, deci nu știu cine a putut să vadă forma finală pe baza căreia să poată să tragă o concluzie obiectivă și corectă", a adăugat Tăriceanu.

Președintele Senatului și-a exprimat disponibilitatea de a avea o discuție cu ambasadorii și a menționat că până acum nu a avut vreo solicitare din partea vreunui ambasador pentru lămuri referitoare la legile Justiției.

„Așadar ar fi fost normal ca în prealabil ambasadorii să se informeze mai bine, eu n-am avut nicio cerere din partea vreunui ambasador de a solicita lămuriri pe legile Justiției pentru că le-aș fi dat cu cea mai mare plăcere și aș fi avut toată disponibilitatea de a face o discuție lămuritoare în acest sens. Nu-mi rămâne decât să-mi exprim public, așa cum fac și excelențele lor, disponibilitatea ca de îndată ce își termină vacanțele de Crăciun să îi primesc la Senat și să facem o discuție deschisă, onestă, sinceră, în care dânșii să explice mai pe larg care sunt preocupările. Dar mai pe larg și mai exact, nu în termeni de aserțiuni de ordin general, că aceste modificări legislative ar putea afecta independența Justiției sau ar putea afecta lupta împotriva corupției", a menționat președintele Senatului.

El a mai subliniat că instituțiile, inclusiv Justiția, trebuie să fie preocupate ca drepturile și libertățile cetățeanului să fie pe primul plan.

„E foarte important ca modul în care funcționează Justiția să plece de la un element de bază care stă și la baza construcției UE și în toate statele UE. Adică preocuparea, grija, ca drepturile și libertățile individuale să fie puse pe primul plan. Nu putem să punem instituțiile peste cetățeni. Instituțiile trebuie să servească cetățenii, inclusiv Justiția, așa cum Parlamentul servește cetățenii, cum Guvernul servește cetățeanul, și legile Justiției trebuie să aibă același scop. Deci toate trebuie să fie gândite pentru a sta la baza unei construcții care are în centru cetățeanul cu drepturile și libertățile lui, care trebuie să fie protejate. Și prima instituție care trebuie să protejeze aceste drepturi evident că este justiția", a mai spus președintele Senatului.

Ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei în România fac apel la „toate părțile implicate" în procesul de reformă a justiției „să evite orice acțiune care ar putea duce la slăbirea independenței sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției", se arată într-o scrisoare comună a misiunilor diplomatice.