ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Deși țările membre NATO s-au angajat să ajungă la această țintă bugetară până în 2024, România alături de Polonia și statele baltice încearcă să ardă etapele, spre deosebire de Ungaria sau Bulgaria. 

Potrivit unui raport realizat de Institutul de Relații Internaționale din Italia care urmărește cheltuielile de înarmare din statele europene membre NATO, citat de Hotnews, "în timp ce pe zona nordică și centrală a flancului estic cheltuielile cu apărarea au crescut, iar alocările statelor baltice se îndreaptă către țintă de 2% din PIB, cu Polonia depășind deja ușor această cifra, în zona sudică doar România a apăsat pedala de accelerație, vizând 2% încă din 2017”. 

Astfel, alocările militare ale Bulgariei au atins anul trecut minimul ultimului deceniu, iar achiziții mai ambițioase sunt planificate tocmai după 2020 (1,5% din PIB) iar Ungaria abia dacă atinge acum 1% din PIB, cu slabe șanse să îndeplinească ținta de 2% până în 2024. Cu creșteri semnificative și prognoze de sporire a alocărilor bugetare în anii imediat următori sunt trecute în raport țările Baltice, Polonia și România. 

În ceea ce privește România, bugetul apărării alocat în 2016 ajunge la circa 1,5% din PIB, cu cheltuieli suplimentare ce pot duce totalul la circa 1,7% din PIB. Aproape o treime din buget este folosit pentru achiziții. Ținta pentru anul 2017 este ca alocarea pentru apărare să ajungă la 2% din PIB, arată raportul. 

Asta în condițiile în care încasările statului din taxe și impozite abia dacă însumează o treime din PIB, ceea ce înseamnă că Guvernul trebuie să renunțe la o parte din prestațiile sociale dacă vrea cheltuieli mai mari pentru apărare sau să se împrumute mai mult.