UDMR a depus, luni, la Parlament, un proiect pentru „transpunerea în legislație a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluția de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”. Acesta prevede, între altele, posibilitatea înființării, prin lege, a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni pot obține „un statut de autonomie specială pentru județele care aparțin unor regiuni istorice sau în care o minoritate națională istorică are o proporție semnificativă”.

Proiectul apare la o zi după ce Coaliția PSD-ALDE a pierdut majoritatea în Camera Deputaților, având acum nevoie de voturile UDMR pentru a trece proiectele de lege. Este evident că UDMR va condiționa sprijinul acordat puterii de adoptarea acestei legi.

UDMR susține că subpunctul 1. al punctului III, din Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevede: ”Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.

Prin urmare, UDMR solicită adoptarea în procedură de urgență a prevederii legislative care să asigure minorităților naționale: 

- Reprezentare proporțională în instituțiile administrative la nivel local, județean, național și european;

- Reprezentare proporțională a minorităților naționale în instanțe și tribunale;

- La nivelul ministerelor, precum și la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale acestora, să se asigure angajarea/numirea de personal, inclusiv de conducere, proporțional cu numărul persoanelor care aparțin minorităților naționale istorice, atât la nivel național, cât și la nivel local;

- Modul de administrare autonomă a vieții culturale, învățământului și culturii minorităților naționale istorice se reglementează prin Legea privind statutul minorităților naționale din România;

- Posibilitatea înființării, prin lege, a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni pot obține, prin lege, un statut de autonomie specială pentru județele care aparțin unor regiuni istorice sau în care o minoritate națională istorică are o proporție semnificativă și care, împreună, corespund cerințelor NUTS 2 prevăzute în Regulamentul (CE) 1059/2003.

”UDMR consideră că, în Anul Centenar, a sosit momentul ca principiile care vizează conviețuirea interetnică să fie transpuse în lege, astfel cum au fost formulate în Rezoluția adoptată la Adunarea Națională de la Alba Iulia. Democrația se bazează pe statul de drept, iar democrația românească poate fi împlinită numai dacă prevederile Rezoluției de la Alba Iulia se implementează în legislația română”, subliniază UDMR.

Președintele Academiei Române, prof. Ioan Aurel Pop, a arătat că afirmațiile conform cărora rezoluția de la Alba Iulia ar permite autonomii pe criterii etnice nu au niciun fundament și că deja dezideratele acelui document au fost puse în aplicare.

„ Nicăieri în textul Rezoluției nu se face vreo referire la autonomia vreunei părți din Transilvania după criterii etnice. De altminteri, „autonomiile istorice" din Transilvania, inclusiv „Pământul secuiesc", fuseseră desființate de către statul dualist austro-ungar (mai exact, de către parlamentul și guvernul de la Budapesta) în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

2. Cea mai numeroasă minoritate din România, cea maghiară (care reprezintă peste 6% din populația țării), se poate „instrui" în limba proprie pe teritoriul României, de la treapta de grădiniță până la universitate, la nivelele licență, masterat și doctorat”, susținea el în acest an.