Încercările de a minimaliza sau de a împiedica ca vocea Bisericii să fie auzită în societate este un atac asupra democrației, asupra libertății de conștiință și expresie, a spus Secretarul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi.

„A încerca să minimalizezi sau să împiedici ca vocea Bisericii să fie auzită în societate este un atac asupra democrației, asupra libertății de conștiință și expresie și, în ultimă instanță, un atac asupra libertății religioase.

O democrație puternică și consensuală nu poate fi construită împotriva cultelor religioase, care sunt organizații apropiate de nevoile și aspirațiile intime ale oamenilor”, a declarat Opaschi pentru Q Magazine.

Acesta a precizat că în România, cultele religioase plătesc impozite, iar vehicularea ideii că Biserica nu ar plăti este nocivă. Victor Opaschi a explicat sistemul de impozitare aplicat cultelor religioase.

„Acreditarea în spațiul public a ideii false că Biserica nu plătește impozit este nocivă, pentru că denaturează adevărul și afectează dezbaterea publică asupra relației stat-culte. Ceea ce nu se înțelege în spațiul public este faptul că Biserica nu plătește impozit ca un agent economic deoarece scopul Bisericii nu este să facă profit. Biserica plătește impozit la fel ca orice altă organizație a societății civile și beneficiază de aceleași facilități fiscale.

În orice democrație statutul fiscal al marilor organizații ale societății civile, adică acele asocieri libere de cetățeni care-și demonstrează aportul la binele comun al societății, este pus sub protecția statului.  Statul înțelege că societatea civilă, prin activitatea ei, îi ia de pe umeri o serie de sarcini pe care acesta fie n-ar putea să le facă, fie le-ar face într-un mod neautentic și cu costuri mai mari. Drept consecință, marile organizații ale societății civile (biserici, partide politice, sindicate, universități, O.N.G.-uri) beneficiază de facilități fiscale din partea statelor, de atribuiri de fonduri, bunuri, imobile etc. pentru a-și putea duce la capăt misiunea.

Circulația fondurilor în interiorul organizațiilor societății civile este supusă unui regim fiscal menit să protejeze accesul cetățenilor la exercitarea drepturilor și libertăților. În mod concret, bursele studențești, taxele de școlarizare, donațiile către partide politice, sindicate sau universități, cotizațiile lunare ale membrilor către sindicate și partide politice etc. nu sunt supuse impozitării pentru că sunt sume de bani pe care statul nu le intermediază”, a spus Opaschi.

Secretarul de Stat a afirmat că legislația europeană recunoaște caracterul neeconomic al livrării de servicii religioase, iar România este aliniată cu cea comunitară, în acest sens.

„ Însă, circulația banilor în interiorul Bisericii, fie că vorbim de donații, vânzarea de obiecte necesare în cult (lumânări, cărți de cult, icoane, literatură bisericească) fie de contribuții pentru anumite servicii religioase (așa cum prevede art. 10 din Legea libertății religioase și a regimului general al cultelor) nu pot fi supuse impozitării, deoarece produc efectele sociale prin sine însele, fără intermedierea statului.

Veniturile realizate de unitățile de cult sunt folosite pentru întreținerea lăcașurilor de cult, plata utilităților necesare desfășurării activităților liturgice, plata salariilor personalului de cult, precum și pentru susținerea de activități educaționale, sociale și filantropice. Altfel spus, aceste venituri ale Bisericii sunt folosite de Biserică, prin Biserică și pentru Biserică. [...] Atât legislația românească cât și cea europeană recunosc caracterul neeconomic al livrării de bunuri și servicii religioase în interiorul organizațiilor religioase. În consecință, veniturile realizate de cultele religioase se impozitează dacă nu sunt utilizate în sprijinirea activităților educaționale, culturale și sociale sau în sensul susținerii activităților de cult.

Tot ceea ce înseamnă circulația fondurilor în interiorul comunității religioase este scutit fiscal pentru că acele fonduri își îndeplinesc menirea fără intervenția statului, iar tot ceea ce înseamnă raport economic al comunității religioase cu exteriorul este supus impozitării, dacă nu este reinvestit. Aceasta este o soluție  și o practică europeană și respectă libertatea religioasă, neutralitatea statului, autonomia cultelor, în conformitate cu tratatele europene și cu obligațiile internaționale asumate de România”, a precizat el pentru sursa citată.