ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Senatorul USR, Vlad Alexandrescu, afirmă într-o postare de pe blogul său că „Procedura parlamentară pentru referendumul CpF e compromisă”, deoarece parlamentarii nu au respectat o decizie a Curții Constituționale privind ordinea de sesizare a camerelor pentru propunerile de revizuire a Constituției.

Mai precis, este vorba despre faptul că în timp ce propunerea legislativă se afla în dezbatere la Camera Deputaților, în data de 18.04.2017 Senatul și-a completat Regulamentul stabilind o ordine de sesizare a camerelor pentru propunerile de revizuire ale Constituției, Camera Deputaților fiind considerată prima cameră sesizată. USR a atacat la Curtea constituțională aceste dispoziții, iar CCR a constatat că „Se încalcă principiul bicameralismului perfect care se aplică procedurii de revizuire a Constituției – ca atare este neconstituțională prevederea care instituie o anumită ordine de sesizare a Camerelor, Camera Deputaților dobândind valențe de primă Cameră sesizată, iar Senatul de Cameră decizională.

Se încalcă principiul autonomiei regulamentare atunci când Senatul stabilește în propriul regulament reglementări care vizează desfășurarea activității Camerei Deputaților sau a activităților comune celor două Camere ale Parlamentului – ca atare sunt neconstituționale dispozițiile care stabilesc competența Camerei Deputaților de primă Cameră sesizată în privința inițiativelor de revizuire a Constituției și, pe de altă parte, proceduri care aparțin competenței Camerelor reunite ale Parlamentului.

În opinia Curții, „în privința inițiativei de revizuire a Constituției, legiuitorul constituant a păstrat procedura parlamentară aplicabilă acesteia încă din anul 1991, astfel cum aceasta a fost concepută de legiuitorul constituant originar. Or, astfel cum s-a arătat, această procedură era similară cu cea de adoptare, anterior anului 2003, a legilor organice și ordinare, iar elementele de similitudine se identifică și în privința modului de sesizare a Camerelor, a procedurii de mediere și a celei de divergență, dacă prin mediere nu se ajunge la un acord. Această procedură nu presupunea stabilirea unei prime Camere sesizate și a uneia care decidea, consecutiv pronunțării primeia, în mod definitiv, sesizarea Camerelor fiind lăsată la libera apreciere a inițiatorului.”.

Mai mult, Curtea a precizat foarte clar că „nu există niciun motiv ca, prin intermediul regulamentului parlamentar, să se conceapă în privința procedurii de revizuire a Constituției o nouă filozofie a sesizării Camerelor după modelul art.75 și următoarele din Constituția revizuită sau împrumutând elemente din cadrul acestei proceduri. Din contră, procedura parlamentară de revizuire a Constituției este una distinctă, cu un regim juridic propriu, diferit de cel ce caracterizează bicameralismul diferențiat aplicat în privința legilor organice și ordinare.”

În aceste condiții, susține Vlad Alexandrescu, dacă procedura legislativă merge înainte la Senat, atunci va intra în neconstituționalitate.

„Cunoscând, așadar, evenimentele în derularea lor, având în vedere dispozițiile constituționale în vigoare și analizând conținutul Deciziei nr. 431/2017 a Curții Constituționale, problema de drept care trebuie rezolvată poate fi formulată după cum urmează: În condițiile în care Curtea Constituțională a statuat că este neconstituțională o dispoziție care instituie o anumită ordine de sesizare a camerelor în procedura de revizuire a Constituției, continuarea procesului legislativ în Senat ca a doua cameră sesizată respectă decizia Curții Constituționale, respectiv dispozițiile constituționale ale art. 150 și 151?

Răspunsul la întrebarea de mai sus este unul simplu: NU. În condițiile în care deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și produc efecte numai pentru viitor de la data publicării în Monitorul Oficial, continuarea de către Senat a actualei proceduri legislative de revizuire a Constituției în calitate de a doua cameră sesizată nu respectă dispozițiile constituționale în vigoare”, scrie fostul ministru al Culturii.


Acesta spune că sunt doar două soluții, în acest moment: 

„În acest moment, pentru a reintra în starea de constituționalitate, Senatul trebuie să retragă din dezbaterea comisiilor raportoare propunerea de revizuire a Legii fundamentale adoptată și transmisă de Camera Deputaților, ca primă cameră sesizată și să decidă cum să intre în starea de constituționalitate stabilită de Curtea Constituțională.

De aici încolo două variante sunt posibile: fie reluarea de la zero, adică de la etapa strângerii de semnături de către cetățeni, a întregii proceduri de modificare a Constituției, fie considerarea ca valabilă doar a sesizării Parlamentului cu inițiativa cetățenească, formal corect realizată în toamna anului 2016, dar greșit valorificată de parlamentari. Orice altă încercare sau subterfugiu, prin care s-ar continua în orice variantă și sub orice pretext o procedură pe care Curtea Constituțională a sancționat-o, ar avea consecința declarării neconstituționalității demersului în ansamblul său”.

Procesul legislativ de modificare a Constituției a trecut deja de Camera Deputaților, cu 232 de voturi favorabile, 22 împotrivă și 13 abțineri.

Dacă va fi adoptat și de Senat, proiectul legislativ inițiat de cetățeni va fi supus unui referendum național.