*Trezit parcă din somn după trei sferturi de veac, în anii din urmă statul român a ridicat pe teritoriul Rusiei 29 de monumente închinate militarilor români căzuți prizonieri și morți în condițiile dramatice ale celui de-al Doilea Război Mondial. Cercetările din arhive estimează la circa 230.000 prizonierii români, din care în jur de 65.000-66.000 nu s-au mai întors niciodată. Într-o primă etapă a fost publicată o listă cu aproape 11.000 de nume, iar în curând se preconizează o alta cu cam tot atâtea nume de oameni care, în lagărele de prizonieri, și-au găsit sfârșitul până și în cele mai îndepărtate și sălbatice regiuni ale Rusiei. Cercetările și parte din acțiunile comemorative s-au datorat în principal patriotismului, devoțiunii și eforturilor extraordinare ale ambasadorului român în Rusia Vasile Soare. Dezvelirea și sfințirea monumentelor s-au făcut de asemenea în două etape, în iunie respectiv în decembrie anul trecut. Au fost două pelerinaje însumând 10.000 de kilometri. Cel din iarnă a fost gândit să includă și celebrarea Zilei Naționale a României.
 
Dacă ceea ce a făcut statul român în privința aceasta ține în definitiv de firescul lucrurilor, deschiderea autorităților și Bisericii ruse a fost totală și demnă de reținut. Apropo, detractorii vizitei istorice a Patriarhului rus în România, din toamna lui 2017, în contextul comemorării la noi a mărturisitorilor Ortodoxiei din timpul comunismului, pot avea în cele de aici o explicație pe care, dacă ar fi fost de bună credință, ar fi avut-o de fapt și în urmă cu doi ani.

În ambele pelerinaje, slujbele religioase au fost oficiate de un reprezentant al Patriarhiei Române, un alt om deosebit, preotul Ștefan Stanciu, parohul Bisericii „Sfinții Arhangheli” Ghencea din București. În iarnă, traseul de 5.000 de kilometri a fost făcut, nu o dată la temperaturi de -50 de grade, și de artiștii Ansamblului „Țara Vrancei”. Oamenii locului i-au primit peste tot pe cei din țară cu un entuziasm și o căldură rar întâlnite, existând momente cu artiștii în prag de epuizare răspunzând nesfâșitelor cereri de a repeta un cântec sau altul, un joc sau altul.

*Regatul Unit a plecat, Elveția și-a retras cererea de aderare, și multe alte nemulțumiri din interior amenință viitorul Uniunii Europene. Cred că nicio explicație nu poate fi mai concludentă și expresivă pentru ceea ce se întâmplă decât a-i pune față în față pe părinții fondatori ai UE, vizionari și generoși (Robert Schuman, Jean Monnet, Konrad Adenauer) cu părinții ei demolatori (Merkel și Macron).

*Presa îl descoperă pe ministrul Sănătății într-un conflict de interese penal cât casa. El îi jignește pe ziariști, și le arată un act al Agenției Naționale de Integritate, prin care responsabilii săi iresponsabili, la solicitarea ministrului, i-au dat actul cu pricina prin care și-au permis să interpreteze legea în sensul că în speță n-ar fi vorba de un conflict de interese. Drept urmare, într-o "țară normală" (Johannis dixit), procurorii ar trebui să-i ancheteze și pe ministru și pe cei de la ANI. Pe cei din urmă pentru că, neavând un drept legal, și-au permis să interpreteze în această modalitate legea; împrejurare în care, între altele, dacă, potrivit Legii ANI, cineva îi sesizează oficial actuala situație a ministrului, această instituție nu-și va mai putea îndeplini atribuțiile legale, stabilite precis printr-o procedură obligatorie, întrucât s-a antepronunțat.

*Când mă uit în oglindă și mă gândesc că Dumnezeu mă vrea asemenea Lui mă umflă râsul.

*Mare păcat, în loc să ne apropiem, mai mult ne separăm. Mai nou, chiar Papa Francisc cere modificarea rugăciunii Tatăl nostru, pe care am primit-o de la Însuși Domnul Iisus Hristos. Formularea „nu ne duce pe noi în ispită” va fi înlocuită cu "nu ne abandona în ispită”. Deși, între mai multe altele, Dumnezeu L-a dus în ispită pe Însuși Fiul Său (Dumnezeu adevărat, dar și om adevărat), și L-a lăsat să fie ispitit pe Muntele din Carantania: "Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de către diavolul" (Matei 4, 1).

*Se pare că Sistemul a primit direct în plex concertul lui Tudor Gheorghe. Care Sistem? Cel a cărui onoare au sărit să i-o repereze lăutarii din dotare: Tismăneanu, Baconschi și Funeriu.