*La ultima ședință a CSM, interpelat de judecătoarea Gabriela Baltag, președintele Iohannis a declarat între altele:

"Acea etapă cu Protocoalele" [clasificate] "s-a încheiat demult și voi veghea să nu revină niciodată. Acea etapă de intrare cu bocancii a politicului sau a unor partide în organizarea justiției s-a terminat. Cât voi rămâne eu, garantez că nu se va repeta". În cei cinci ani de mandat, n-a existat declarație a d-lui Iohannis cu greutate mai mare decât aceasta. Și știu bine ce spun. Pentru că știu bine unde s-a ajuns în justiție, dar și pentru că știu că fără o justiție corectă nu putem spera să revenim. Iar asta mă va face ca cel puțin pentru un timp să-l privesc cu alți ochi pe președinte (cum l-am mai privit numai la începutul primului său mandat). Risc să trăiesc o nouă dezamăgire? Când vine vorba de politicieni, sunt de prea multă vreme imun.

*Nemilosul anti-securist Marius Oprea are și el limitările sale. Bunăoară, când vine vorba de Monarhie el șade atârnat de mantia monahicească a d-nei Marilena Rotaru, bălmăjind nu se știe bine ce despre Prințul Charles. 

*Ce avem noi aici? Două grupuri de persoane. În primul, oameni precum: Mihai Șora, vechi activist comunist și actual agitator #rezist; Andi Moisescu, înveterat propagandist #rezist și el. Delia Matache, pop-rock-eriță, propagandistă anti-creștină și a concupiscenței (cu un apogeu pe timpul referendumului pentru familie); etc. Un al doilea grup oameni ca: Octav Bjoza, deținut politic și președinte al Asociației foștilor deținuți politici, militant pentru recuperarea memoriei istoriei recente și pentru cinstirea celor ce au luptat împotriva răului făcut României de regimul comunist; Sofia Vicoveanca, interpretă de muzică populară, ortodoxă practicantă, susținătoare a referendumului pentru familie; etc. Ce asemănare putem găsi noi între cele două grupuri? Între altele că sunt formate din persoane care au tot dreptul să se exprime liber și tot dreptul să aibă orice opțiuni doresc. Și ce deosebiri putem găsi între aceleași două grupuri? Între altele că niciodată chipul persoanelor din al doilea grup nu se va regăsi, precum al celorlalte, pe imensele bannere și panouri publicitare care împânzesc marile centre urbane ale țării. Și prin care capitalul occidental premiază regește și încurajează, aici, cu agendă bine stabilită și în exclusivitate, numai un anumit set de „valori”.

*Un ultim "studiu" internațional, puternic ideologizat și acesta, ne tratează de analfabeți (pe motiv de așa zisele „teste PISA”). Iar mai toți „savanții” și păreriștii locului au și căzut pe spate că câți ani la rând ne-au tot spus ei nouă că învățământul e varză.  Ce nu prea bagă lumea de seamă e că OCDE ne fabrică aceleași etichete mizerabile ca acelea, multianuale, ale Bruxellesului neo-marxist, despre care al cărui Eurobarometru slinos (preluat mereu de fraieri și de unealta ProTv) nu sunt nici trei luni de când am scris ultima oară. Eurobarometru prin care suntem tratați ca ultimii oameni: de la cei mai needucați, xenofobi și corupți, până la – ei, da, și asta! – cei mai sedentari. Dacă aș lua în serios eticheta de la OCDE, ar însemna să aduc aminte între multe altele că diplomele absolvenților români (licențiați, ai școlilor de meserii etc) sunt recunoscute în marea majoritate a țărilor UE, și că, la fel, companiile străine din România au un bun grad de satisfacție față de pregătirea "analfabeților" școlii românești.

*Dragă Justiție, când ai tu puțin timp și chef, te rog nu mă uita și aruncă-ți o privire, cum te-am rugat deja, prin dosarele cu semnături de la prezidențiale. Te pup pe Codul penal!

*Interimarul șef al PSD, Ciolacu, a anunțat că partidul și-a deschis porțile pentru intelectuali. Să vezi acum îmbulzeală la moaștele lui Iliescu... 

*Deși are și nemulțumiri justificate, cred că România trebuie să acționeze și în continuare pentru solidaritatea euro-atlantică.

*Nu se zice Deep State, ci Beep State.

*Semnele timpului: Europa se descreștinează, și vin la creștinism evreii ("evreii mesianici").

*Nu există stat de drept, stat paralel sau stat subteran - ci doar un stat captiv (aservit intereselor Securității și urmașilor ei, și, prin ei, și ale străinătății).