ascultă articolul

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a explicat propunerea lui Teodor Meleșcanu, pentru funcția de ministru de Externe: „Este personalitatea cu cel mai mare prestigiu pe care o are România în domeniul politicii externe”.

„Politica externă nu este atributul exclusiv al președintelui, e un domeniu în care și Guvernul are atribuțtii. MAE face parte din guvern. Teodor Meleșcanu e în momentul de față, cred, fără exagerare, personalitatea din domeniul politicii externe cu cea mai mare experiență și cel mai mare prestigiu pe care o are România. Mă bucur că Meleșcanu va face parte din echipa Executivului, că va conduce MAE și că e colegul nostru în ALDE”, a declarat Tăriceanu.

„A fost o negociere, dar și personalitatea domnului Meleșcanu trebuie să recunosc că personalitatea domnului Meleșcanu a cântărit în această negociere”, a precizat Liviu Dragnea, întrebat despre motivul pentru care a determinat PSD să accepte ca ALDE să preia MAE.

La remarca unui jurnalist care a adus în discuție scandalul votului din Diaspora, de la alegerile prezidențiale din 2014 când Teodor Meleșcanu era ministru de Externe, liderul PSD a spus: „În ce a fost implicat? Așa toată lumea este implicată și în accidente de circulație. Totuși nu putem să ne uităm la un moment dat și în viitor? Tot căutăm pe Google, tot căutăm informații care după aia se dovedesc că sunt false. Și ce a făcut domnul Meșelcanu? Eu îl respect pe domnul Meleșcanu și cariera dumnealui”.

Senatorul ALDE Teodor Meleșcanu, propunerea pentru Ministerul de Externe, a mai ocupat această funcție între 1992 și 1996, apoi din nou în 2014, pentru doar opt zile, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, când a fost însărcinat cu rezolvarea problemelor legate de votul din diaspora, însă a fost criticat pentru rezultate. El a fost și ministru al Apărării în Guvernul Tăriceanu și a fost numit în 2012 șef al SIE de către Traian Băsescu.

Teodor Meleșcanu s-a născut în Brad, Hunedoara, are 75 de ani și este diplomat de carieră de 50 de ani, primind gradul diplomatic în 1966.

A absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1964 și a urmat cursuri postuniversitare pe relații internaționale între 1964 și 1966, primind titlul de Dotor în Drept Internațional în 1973 de la Universitarea din Geneva.

Din 1966 a fost angajat al Ministerului Afacerilor Externe, ajungând la gradul de ambasador. Înainte de 1989, Meleșcanu a activat în cadrul Misiunii Permanente a României de pe lângă Organizația Națiunilor Unite.

După Revoluție, Meleșcanu a continuat să activeze în MAE, ajungând secretar de stat, iar apoi ministru de Externe în 1992, în timpul guvernării Nicolae Văcăroiu.

După încheierea acestui mandat, Meleșcanu devine senator al PDSR, însă după un an demisionează și, în 1997, a fondat partidul ApR (Alianța pentru România), alături de foști alți membri ai PDSR, candidând și la alegerile prezidențiale din 2000, însă a obținut sub 2% din voturi. După această perioadă, ApR fuzionează cu PNL, Meleșcanu primind astfel și funcții de conducere în partid.

În acea perioadă, Meleșcanu a fost și un apropiat al omului de afaceri Dinu Patriciu, pentru care a lucrat în grupul Rompetrol în Consiliul de Administrație.

Pe listele PNL candidează din nou la Senat în 2004, după o pauză de patru ani. În 2006, când era vicepreședinte al Senatului, a fost implicat în scandalul nepoatei senatorului PNL Norica Nicolai, care a votat în locul ei în plen. Meleșcanu a fost atunci surprins de camerele de luat vederi escortând-o pe nepoata liberalei la ieșirea din spatele plenului.

În 2007, spre finalul mandatului Guvernului Tăriceanu, Meleșcanu este numit ministru al Apărării, iar la începutul lunii ianuarie devine, pentru o lună, și ministru interimar al Justiției, pe fondul scandalului între Tăriceanu și președintele Traian Băsescu privind numirea Noricăi Nicolai.

În 2008, candidează din nou pentru un mandat de senator, din partea PNL, dar demisionează în 2012, înainte de finalizarea mandatului, după ce președintele Traian Băsescu l-a numit șeful Serviciului de Informații Externe. Anterior, fusese propus de PNL ca judecător la Curtea Constituțională, însă propunerea nu a trecut de plenul controlat de PDL-PSD.

După doi ani, în 2012, Meleșcanu demisionează din fruntea SIE pentru a reveni în politică, anunțându-și candidatura la alegerile prezidențiale din 2014.

După primul tur al alegerilor prezidențiale, în care a obținut doar puțin peste 1%, Teodor Meleșcanu anunță că îl va susține în al doilea tur pe candidatul PSD, Victor Ponta, care deja îl anunța pe Meleșcanu într-un post de consilier prezidențial după 16 noiembrie.

Între cele două tururi, Meleșcanu este propus și ministru de Externe, în locul lui Titus Corlățean, care demisionase ca urmare a scandalului provocat de scrutinul din diaspora, în care românii acuzau Guvernul că le-a împiedicat votul. Corlățean demisionase invocând faptul că nu poate înființa noi secții de votare între cele două tururi.

Mandatul lui Meleșcanu a durat însă doar 8 zile, reamintește News.ro. În timpul său, Meleșcanu a suplimentat bugetul MAE pentru organizarea alegerilor, însă nici el nu a înființat noi secții, invocând restrângerile legale. În schimb, a anunțat că va dota secțiile de votare cu pixuri și formulare pentru „"fluidizarea" procesului. În acele zile, Meleșcanu a făcut mai multe afirmații care au fost criticate, spunând că, pentru a reuși să-și exprime votul, românii din diaspora ar trebui să vină mai devreme la secție. În privința votului din Paris, cel mai controversat, ministrul de Externe le-a recomandat românilor să meargă la o altă secție de votare, aflată la 385 de kilometri de capitala franceză.

Odată cu demisia, venită la scurt timp după turul al doilea al prezidențialelor, Meleșcanu a spus că nu are ce să își reproșeze, pentru că votaseră de trei ori mai mulți români decât la primul tur.

După înfrângerea lui Victor Ponta și plecarea din MAE, Meleșcanu intră în aparatul de lucru al premierului Ponta, pe un post de consilier, în care stă însă doar un an, până în decembrie 2016. A fost eliberat din funcție de premierul Dacian Cioloș.

În ianuarie 2016, Teodor Meleșcanu își reia cariera politică, intrând în ALDE. El a candidat la alegerile parlamentare din decembrie pentru un nou mandat de senator, al patrulea.

Declarație de avere: terenuri, imobile și ceasuri de 14.500 de euro

Potrivit celei mai recente declarații de avere, completate în luna noiembrie, când și-a depus candidatura la alegerile parlamentare, Meleșcanu are teren forestier în Brașov de 4,5 hectare, precum și un teren agricol, de 5800 mp, ambele obținute prin moștenire.

El are un apartament în București de 127,6 mp și o casă în Chiajna, Ilfov, de 580 de mp. Meleșcanu deține și un autoturism Audi A6 din 2006.

La categoria obiectelor valoroase, senatorul ALDE a declarat patru ceasuri în valoare totală de 14.500 de euro.

Meleșcanu are un cont bancar de 83.422 de lei și nu are datorii.

În anul anterior, Meleșcanu a obținut venituri de peste 40.000 de lei ca profesor la SNSPA, precum și aproape 15.000 de lei de la Universitatea Hyperion și Universitatea Titu Maiorescu.

Meleșcanu are și pensie de la MAE în valoare de 93.780 de lei anual. Meleșcanu a solicitat și pensie specială de parlamentar, de pe urma căreia a câștigat 13.000 de lei.